Colectie de 30.000 de rame
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Romania are unul din cei mai apreciati ramologi din lume. Clujeanul Victor V. Pop (68 de ani), pedozoolog in cadrul Institutului de Cercetari Biologice Cluj, spune ca in cele cateva zeci de ani de cand cerceteaza lumbricidele de pe teritoriul tarii a adunat "piese gigant", cum rar se pot vedea in muzeele lumii. Doar in zona ecuatoriala mai pot fi intalnite rame de asemenea dimensiuni, acestea fiind considerate de bastinasi niste delicatese culinare. Ei le taie de-a lungul, scot pamantul din ele, le spala, le taie de dimensiunea unor mici si le pun la fiert, iesind o mancare ce aduce cu ciorba de burta.
Clujeanul a cautat totdeauna noul in domeniu, descriind zeci de specii de rame necunoscute stiintei. Asta l-a si facut remarcat in lume. "La ses, in emisfera nordica, mai toate ramele sunt la fel. Asa ca am decis sa caut in munti, unde n-a mai cautat nimeni. In zona carpatica, in special in zonele calcaroase, am gasit rame ce masurau vii aproape un metru. Asta de aici are 80 de centimetri, iar vie masura 90. Am botezat-o "Octodrilus Permagnus" si o pastrez in formol. Diametrul e de aproape doi centimetri. In sticlele si borcanele de aici am adunat peste 30.000 de rame. Iar in biblioteca proprie am tot ce s-a scris in lume despre rame pana in urma cu o luna. Ar mai fi de cercetat vreo 20 de specii necunoscute ce traiesc la noi, de care inca nu m-am ocupat", ne-a spus ramologul.
Reziduurile ramelor sunt cel mai bun ingrasamant
Ca sa ajunga o somitate in ramologie, clujeanul s-a specializat mai intai in pedologie, ca sa afle totul despre mediul de viata al ramelor. Apoi, vreme de 10 ani, a studiat partea sistematica a acestora ca sa le poata identifica. Si-a dat chiar si doctoratul in domeniu, fiind membru fondator al unor societati internationale de studiu al vietatilor din sol. Si nu e de mirare ca a ajuns sa cerceteze rame, tatal sau fiind promotorul studiilor pe aceasta tema, la noi. Acesta a format si el o colectie ce poate fi vazuta la Muzeul Zoologic Cluj, insa nu la fel de spectaculoasa ca a fiului sau, negasind "rame-gigant".
Pop a declarat "Libertatii" ca mediul terestru din climatul nostru este dominat de trei biomase: cea a plantelor verzi (10t/ ha, greutate uscata), a microorganismelor (300 kg/ha, greutate uscata) si a lumbricidelor (300 kg/ha greutate uscata). Pop sustine ca lumbricidele se hranesc cu materia organica de la suprafata - frunze, resturi animale, si le transporta in sol. Ele, prin procesul digestiv, le transforma in produsi mai simpli, actiunea fiind premergatoare descompunerii bacteriene ce duce la eliberarea unor substante asimilabile de catre plante. In acest fel, solul este imbogatit, plantele dand recolte duble fata de terenurile fara rame.
"Un alt rol al acestora este ca structureaza solul. Ca sa-si poata fixa radacinile, plantele au nevoie de sol, apa si aer. Prin galeriile ce le sapa, ramele gauresc solul, iar apa si aerul patrund mai usor. Asa se creeaza conditii de viata pentru bacterii si pentru dezvoltarea radacinilor. Un fapt observabil e ca ele aduc la suprafata niste dejectii, sol de adancime imbunatatit, producand o afanare continua", spune, sigur pe el, cercetatorul.
Singurii pe care acesta nu ii poate convinge ca ramele sunt folositoare sunt legumicultorii, ramele tragand in pamant si rasadurile, din cauza lipsei de frunze uscate de pe straturi.
Un experiment care i-a reusit clujeanului si pe care vrea sa-l propuna autoritatilor este transformarea gunoaielor menajere in ingrasaminte naturale exceptionale, prin simpla "plantare" de rame in gropile de gunoi. Vreme de aproape doi ani, Victor V. Pop, alaturi de un coleg, nu a mai aruncat la cos cojije de ou, servetelele sau cojile de mere ori cartofi, ci le-a pus in niste ladite in care erau rame. Acestea ingurgitau resturile si le transformau in ingrasamant. Reziduurile ramelor, puse la anumite ghivece cu flori, au facut ca acestea sa-si dubleze dimensiunile fata de cele "hranite" cu ingrasamintele obisnuite.
"Vermicompostarea - adica metoda de grabire a descompunerii resturilor organice cu ajutorul ramelor - poate fi folosita cu succes la gropile de gunoi ale oraselor. Trebuie eliminat din gunoi plasticul si sticlele si se pun rame. E si o rama specializata in asa ceva, numita rama vargata de balegar. Nu trebuie mult, iar acolo va aparea "pamant vegetal", cum ii spunea Darwin. Cand pui ce a produs ramele in sol pe o cultura, vegetatia creste ca nebuna. In strainatate am vazut pe multi ce au ca hobby cresterea de rame in ladite in bucatarie", spune acesta.
"Ramele pot fi exploatate usor si foarte rentabil"
In tarile civilizate, oamenii care au trei metri patrati de gradina planteaza un pomisor, 10 feluri de flori, intr-un lighean trag apa si isi fac chiar si o instalatie de irigat. Apoi isi mai pun o broasca testoasa de care se bucura cand le mananca din mana." Din pacate, romanii inca sunt in faza in care doar distrug. Zilele trecute un tip a taiat un pin batran din fata portii mele pe motiv ca ii cad tepi pe masina. Cand l-am atentionat mi-a aratat securea. Abia cand vom trece de faza distrugerilor gratuite asupra naturii vom intelege cu adevarat importanta ramelor si cat e de usor si de rentabil sa le folosim. E o chestiune legata de civilizatie", ne-a mai spus cel mai mare ramolog roman al tuturor timpurilor.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
