Comisia Europeană vrea tren de la București la Budapesta în doar șase ore și 15 minute. Când vor circula trenurile și în România cu peste 200 km/h

Un viitor mai rapid pentru călătoriile feroviare

„Aceasta nu este doar o viziune, ci un calendar realist pentru eliminarea blocajelor, deblocarea investițiilor și armonizarea sistemelor feroviare”, a declarat Comisia Europeană. Planul vizează conectarea principalelor noduri europene printr-o rețea de transport transeuropeană (TEN-T), permițând trenurilor să atingă viteze de peste 200 km/h.

Oficialii europeni subliniază că nu este vorba doar despre viteză, ci și despre libertate, conexiune și progres.

Pe lângă reducerea semnificativă a timpului de călătorie, planul urmărește să extindă serviciile de trenuri de noapte și să îmbunătățească fiabilitatea și confortul serviciilor feroviare.

De asemenea, acesta sprijină obiectivul dublu al Uniunii Europene de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050 și de a-și consolida competitivitatea globală.

Conform planului, până în 2030, călătoria între Berlin și Copenhaga va dura doar patru ore, față de șapte ore în prezent. Până în 2035, distanța dintre Sofia și Atena va putea fi parcursă în șase ore, comparativ cu aproape 14 ore acum.

De asemenea, noi legături transfrontaliere vor accelera călătoriile între capitalele baltice, reducând timpul de la șase ore și 10 minute la o oră și 45 de minute. În vestul Europei, călătoriile între Lisabona și Madrid vor dura doar trei ore, față de nouă ore în prezent.

Impactul economic și social al dezvoltării căilor feroviare europene

„Căile ferate de mare viteză nu înseamnă doar reducerea timpilor de călătorie – ele aduc europenii împreună, întăresc economia noastră și conduc cursa globală pentru transporturi sustenabile. Cu planul de astăzi, transformăm ambiția în acțiune: eliminăm barierele, mobilizăm investiții pentru infrastructură modernă și facem din transportul feroviar transfrontalier coloana vertebrală a unei Europe neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, competitive și sigure”, a declarat Comisarul pentru Transporturi și Turism Sustenabil, Apostolos Tzitzikostas.

Pentru a susține implementarea planului, Comisia Europeană estimează că sunt necesare investiții de aproximativ 546 de miliarde de euro pentru a tripla lungimea rețelei de mare viteză, care în prezent se concentrează în principal în patru state vest-europene: Franța, Germania, Italia și Spania. Europa Centrală și Europa de Est rămân slab conectate, potrivit sursei originale.

Mandatul Agenției Uniunii Europene pentru Căi Ferate va fi revizuit în 2026, pentru a elimina regulamentele naționale redundante și a emite autorizații și certificări mai eficiente.

Alte măsuri includ îmbunătățirea sistemelor de semnalizare și ticketing la nivel paneuropean, astfel încât pasagerii să poată achiziționa bilete transfrontaliere printr-un singur site web.

„Toți pasagerii ar trebui să poată rezerva bilete feroviare transfrontaliere și, în cele din urmă, bilete combinate feroviar-aerian printr-un singur site”, a promis Tzitzikostas.

Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) a salutat planurile, descriindu-le drept un pas înainte pentru călătoriile sustenabile.

„Prea mult timp, consumatorii s-au confruntat cu rezervări complexe, drepturi limitate ale pasagerilor, conexiuni slabe și servicii de calitate scăzută atunci când călătoreau prin Europa cu trenul”, a declarat Robin Loos, șeful departamentului de transport al BEUC.

În același timp, Comunitatea Companiilor Feroviare și de Infrastructură (CER) a apreciat obiectivul de a stabili viteze standard de 250 km/h sau mai mari pentru noile linii de mare viteză, considerând că acest lucru va permite transportului feroviar să concureze eficient cu zborurile pe distanțe scurte.

Cu toate acestea, experți independenți, precum Jon Worth, au exprimat scepticism privind realizarea acestor obiective ambițioase.

„Pot să numesc o linie care va fi construită sau un tren care va fi cumpărat ca rezultat al acestui document? Nu, nu pot, pentru că, în cele din urmă, nu este cu adevărat un plan. Este mai degrabă o viziune aspirativă”, a spus Worth.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE