Concluzii după CSAT: creşterea numărului de militari activi și de rezerviști, o prioritate. „Trebuie să fim pregătiți pentru un război de lungă durată”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele Nicușor Dan a condus luni, 24 noiembrie, a treia ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din mandatul său. Discuțiile s-au concentrat pe dezvoltarea capacității de apărare, având ca punct principal Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2025-2030, în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, care a fost estimat a fi „de lungă durată” și care în 2026 va intra în al cincilea an.
Cuprins:
Măsuri sporite de siguranță, analizate în CSAT. Războiul dintre Rusia și Ucraina va intra în al cincilea an
Strategia Națională de Apărare este primul document de acest fel pus în transparență publică în România. „O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT și care va fi prezentată de către Președintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută și aprobată, prin hotărâre, în ședință comună a celor două Camere”, a transmis Administrația Prezidențială la finalul discuțiilor.
În CSAT s-au analizat și riscurile pentru 2026, când războiul dintre Rusia și Ucraina va intra în al cincilea an, subliniindu-se că România trebuie să fie pregătită pentru un conflict armat de durată.
„În actualul context regional și internațional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securității naționale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale ale țării. Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor și, în același timp, să-și întărească reziliența națională”, se arată în comunicat.
Strategia mai prevede creșterea capacității de luptă a Armatei României și revitalizarea industriei naționale de apărare, dar s-a subliniat necesitatea creșterii numărului de militari activi și rezerviști: „Armata României va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, destinate îndeplinirii misiunilor constituționale și angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE și al altor organizații internaționale, ceea ce presupune creşterea numărului de militari activi și de rezerviști bine pregătiți”.
Pe agenda CSAT a fost inclus și Raportul privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, considerat un risc la adresa securității naționale: „Raportul a evidențiat progresele în dezvoltarea unui sistem național unitar de monitorizare și raportare, extinderea rețelei de centre de tratament pentru persoane afectate de adicții și consolidarea controlului asupra precursorilor de droguri, prin activitatea Poliției Române”.
Totodată, membrii Consiliului au aprobat cererea României în cadrul mecanismului SAFE. „În valoare totală de 16,680,055,394 euro, aceste fonduri alocate României, vor fi destinate în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. Diferența de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă - Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni. Cele mai consistente programe ale României au o condiție de producție în țară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unui proces critic de producție”, a transmis Administrația Prezidențială.
În perioada următoare, Comisia Europeană va analiza fiecare propunere, iar până la finalul lunii ianuarie va aproba planurile naționale trimise. Toate programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030.
Cum se convoacă CSAT și cine participă
Potrivit legii, CSAT „se convoacă de preşedintele acestuia, trimestrial sau de câte ori este necesar”, dar CSAT poate fi convocat „şi la iniţiativa a cel puţin patru membri din componenţa prevăzută de lege”.
Preşedintele României, adică Nicușor Dan, îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, iar premierul, adică Ilie Bolojan, este vicepreşedinte.
Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării, ministrul de Interne, ministrul de Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor, directorul SRI, directorul SIE, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidențial pentru securitate naţională.
