Consemnul „Ingaduinta pentru miliardari”

Ca un derbedeu fuge pe geam din masina Politiei, sub ochii admirativi ai vreo sase oameni ai legii, este de rasul curcilor. Ca miliardarul Tartaga – condamnat la puscarie pentru uciderea a doi batrani, inculpat si in dosarul de frauda „Zaharul Bod” si asupra caruia planeaza si alte ilegalitati – dispare in zare ca pasarile migratoare cand vine iarna, e altceva. E acel „altceva” care i-a facut scapati peste granita pe bancherul-hot Alexandru Dinulescu si pe altii din tagma lui. E acel „altceva” care, desi autoritatile stiau prea bine ce se intampla la FNI, i-a ingaduit Ioanei Maria Vlas sa treaca zambitoare printr-unul din cele mai bine pazite puncte de granita, nefiind data in consemn la frontiera. E acel „altceva” care lungeste procedura inculparii, judecarii, condamnarii si incarcerarii atator fraudatori, escroci, traficanti, contrabandisti, evazionisti fiscali si corupti de anvergura, in contrast cu iuteala cu care sunt prinsi si dusi la Jilava gainarii marunti. Acel „altceva” a facut ca dosarul Tartaga sa fie plimbat ani de zile, ca expertizele sa-i scada alcoolemia, ca recursul sa-i reduca pedeapsa, ca sentinta (un jude din completul argesean, dreptul lui, optand chiar pentru achitare!) sa fie transmisa cu intarziere la Brasov. Acest „altceva” este, de fapt, o suma de criterii potrivit carora dulaii sunt supusi altor legi decat cateii. Am crezut ca nu vad bine, citind in strategia pompoasa „Pasi catre siguranta comunitatii” ca politistilor li se indica sa fie „ingaduitori cu cei cu stare”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE