Nişte tâmpiţi de contabili habar n-au avut să întocmească statele de plată – justifică ministrul Muncii, Mihai Şeitan, şi adjunctul său, fostul sindicalist Valentin Mocanu, faptul că sumedenie de salariaţi din şcoli, spitale etc. s-au pomenit cu leafa pe ianuarie rasă şi cu 30%.
Afirmaţia e aberantă şi jignitoare. Nu noii “acari” Păun, contabilii, sunt de vină că în plină iarnă oamenii au rămas fără bani. Ci chiar cei doi, împreună cu şeful lor, premierul, care au impus aplicarea Legii salarizării de la 1 ianuarie, fără să fi avut barem bunul-simţ de a elabora şi trimite din timp în teritoriu instrucţiunile, normele metodologice aferente.
Însăşi legea e rezultatul unui heirupism, al bagatelizării, chiar ignorării dialogului cu sindicatele, apărând astfel o grilă modificată pe genunchi, în limuzina ministerială. Efectul? O brambureală căreia, ca de obicei, îi cad victimă lefegiii de rând. E vorba, da, de o tâmpenie, dar trebuie stabilită cauza, trebuie numiţi adevăraţii ei autori. Care nu-s contabilii. Întregul proces legislativ din domeniul veniturilor salariale şi al sistemului de pensii - proces necesar, dar trebuind să fie profesionist şi raţional - se desfăşoară sub semnul improvizaţiei, chiar al bunului-plac şi pare să fie cu totul scăpat de sub control.
Premierul, clar debusolat, abuzează de prestaţii demagogice, populiste, aruncă prin microfoane calcule fanteziste şi predicţii false, nefundamentate de analize serioase, de studii de impact riguroase. Miniştri obedienţi şi trompete de partid îi ţin isonul prin emisiuni tv, cu o aroganţă la limita inconştienţei. Frământările şi consecinţele vizează milioane de oameni. Chiar se vrea o explozie socială?