Pe fondul contraofensivei greoaie, starea de spirit din Ucraina devine mai sumbră. Guvernul de la Kiev e îngrijorat

Ritmul dezamăgitor al contraofensivei ucrainene a generat numeroase titluri în presa internațională în ultimele săptămâni.

Pentru Anastasia Zamula, consecințele au fost mai tangibile. Ea este cofondatoare a Cvit, o organizație de voluntariat formată din femei, care sprijină unitățile militare ucrainene din linia întâi.

Apelurile sale de strângere de fonduri au devenit mai dificile, pe măsură ce speranțele de a obține rapid o schimbare pe front au scăzut.

Acum, ea spune că atenția este dedicată consilierii trupelor epuizate. „Ideea unei contraofensive este o relaxare atunci când vorbești despre ea dintr-un fotoliu”, a declarat ea pentru revista The Economist.

„Este mult mai greu atunci când înțelegi că înseamnă întuneric, moarte și disperare”, a continuat femeia.

Atmosfera publică este în prezent sumbră. Criticile la adresa președintelui Volodimir Zelenski au crescut, iar motivele nemulțumirii sunt clare: după ce a promis cândva un marș spre Crimeea, ocupată și anexată de Rusia din 2014, conducerea politică de la Kiev vorbește acum despre așteptări mai realiste.

„Nu avem dreptul să criticăm militarii de aici, de la Kiev”, a declarat însă Serhii Leșcenko, un purtător de cuvânt al biroului prezidențial.

El a spus că nemulțumirea publicului cu privire la viteza contraofensivei seamănă cu frustrările clienților nerăbdători care își așteaptă cafeaua cu lapte la vreo terasă.

„Acesta nu este un cal pe care îl poți biciui pentru a merge mai repede. Fiecare metru de înaintare este plătit cu sânge”, a adăugat oficialul pentru The Economist.

Un început complicat, dar unele progrese sunt vizibile

Conducerea Ucrainei este însă nemulțumită de faptul că echipamentele militare occidentale nu au ajuns încă pe front, cel puțin nu în numărul promis. Este „supărător și demotivant”, a spus Leșcenko.

O sursă din cadrul Statului Major General a declarat pentru The Economist că Ucraina a primit doar 60 de tancuri Leopard, spre exemplu, în ciuda promisiunii care asigura că sute de tancuri vor ajunge la Kiev.

Vehiculele de deminare sunt foarte puține. „Pur și simplu nu avem resursele necesare pentru a lansa atacurile frontale pe care Occidentul ne imploră să le lansăm”, a spus sursa.

Lipsa de acoperire aeriană este o altă dificultate. Această problemă ar putea fi rezolvată de anul viitor, după ce câteva țări au promis Ucrainei că vor dona avioane F-16.

Sursa The Economist a spus că armata ucraineană nu a fost niciodată oarbă la provocările pe care le presupune străpungerea câmpurilor minate și a liniilor de apărare rusești, fără superioritate aeriană.

Din acest motiv, conducerea militară a amânat contraofensiva cât a putut de mult. După un început dezastruos la începutul lunii iunie, când două brigăzi antrenate în Occident au pierdut un număr mare de oameni și echipamente în câmpurile minate, planurile inițiale au fost ajustate.

De atunci, Ucraina a acordat prioritate menținerii armatei. „Nu mai planificăm operațiuni care presupun pierderi mari”, a spus sursa. „Accentul se pune acum pe degradarea inamicului: artilerie, drone, război electronic și așa mai departe”, a adăugat interlocutorul.

În ultimele zile, forțele armate ucrainene au făcut progrese importante în teatrul crucial din sud și este posibil să fi străpuns suficiente câmpuri minate pentru a ajunge la prima dintre cele trei linii de fortificații rusești din mai multe zone.

De asemenea, ucrainenii au degradat rezerva operațională și logistica Rusiei.

Cu toate acestea, după două luni și jumătate, Ucraina este încă departe de obiectivul său strategic, de a ajunge la Marea Azov – și de a tăia astfel coridorul terestru controlat de Rusia către Crimeea – înainte de ploile de la sfârșitul lunii octombrie, când noroiul va îngreuna foarte mult drumul.

Zvonuri despre alegeri

Starea de spirit sumbră se răsfrânge asupra politicii ucrainene, care a fost în așteptare în cea mai mare parte a războiului. Toată vara au circulat zvonuri potrivit cărora Zelenski ar putea convoca alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate.

Logica este că ar fi mai bine pentru el să încerce să fie reales cât timp este încă un erou național, decât după ce va fi forțat să participe la negocieri de pace care ar putea necesita o încetare a focului sau concesii teritoriale majore.

„Orice alegeri, dacă vor avea loc, ar fi un referendum asupra lui Zelenski”, a explicat Volodimir Fesenko, analist politic, pentru The Economist.

„În afară de (comandantul-șef Valeri) Zalujnîi, care este ocupat să conducă războiul, el nu are în prezent niciun competitor evident. Echipa lui Zelenski înțelege că acest lucru s-ar putea schimba”, a adăugat acesta.

Desfășurarea alegerilor în timpul unui război, în condițiile în care până la 6 milioane de cetățeni ucraineni trăiesc în afara țării și sute de mii de persoane luptă departe de casă, ar fi însă o sarcină complexă.

În plus, legea marțială exclude alegerile, ceea ce înseamnă că parlamentul ar trebui să aprobe o modificare a regulilor electorale.

Inițial, s-a vorbit despre organizarea ambelor alegeri în această toamnă, dar acum este aproape sigur că este prea târziu pentru asta – de fapt, surse apropiate biroului prezidențial insistă că ideea a fost exclusă.

În orice caz, sondajele de opinie sugerează că echipa lui Zelenski ar avea probleme în a convinge cetățenii de necesitatea unui vot anticipat.

„Pur și simplu nu există o cerere în acest sens”, a spus Lubomir Misiv de la Rating, un grup sociologic cu sediul la Kiev. „Populația este derutată de însăși ideea (alegerilor)”, a adăugat el.

Sfârșitul războiului pare departe

În absența unui progres militar, negocierile de pace cu Rusia ar fi și mai greu de vândut.

Este adevărat, au existat unele semne de schimbare a stării de spirit, în zone neașteptate. La începutul lunii august, spre exemplu, un lunetist ucrainean care lupta la nord-vest de Bahmut a făcut valuri după ce a respins perspectiva ca Ucraina să își recâștige vreodată întregul teritoriu.

El a sugerat că mulți soldați ar saluta acum o încetare a focului – o noțiune care ar fi fost altădată de neconceput. Dar, deocamdată, puțini ar fi de acord. Prea mult sânge a fost vărsat.

„Orice pace acum este un război amânat”, a declarat pentru The Economist sursa din cadrul Statului Major. „De ce să predăm problema generației următoare?”, a întrebat interlocutorul.

Mulți dintre tinerii ucraineni poartă însă deja povara unui război care nu are un final previzibil. Pentru bărbații tineri, aflați în pericol constant de a fi recrutați și de a fi trimiși pe front, presiunea este deosebit de intensă.

Cei dornici să lupte s-au oferit voluntari cu mult timp în urmă. Ucraina recrutează acum mai ales printre cei care nu doresc.

Zamula, lidera organizației umanitare, a subliniat că această tensiune se simte.

Toată lumea știe că prețul unui teritoriu recâștigat este reprezentat de soldați morți. „Chiar și speranța unui succes în contraofensivă a devenit un act de autodistrugere”, a concluzionat ea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE