Programul ”Masa Caldă în școală”, promulgat de președintele Iohannis
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea privind Programul ”Masa Caldă în școală”, care prevede că elevii din 50 de unităţi de învăţământ vor beneficia de un pachet alimentar sau o masă caldă, zilnic, în valoare de 7 lei. Acesta va înlocui vechiul program, ”Cornul și Laptele”, pentru a limita risipa, a încuraja alimentația sănătoasă în școli și prezența elevilor la cursuri.
UPDATE 04.04.2017 Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.
Cuprins:
Camera Deputaţilor a adoptat, pe 11 aprilie, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2016 privind aprobarea Programului pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. Prin noua lege, copiii din cele 50 de grădiniţe şi şcoli prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă vor beneficia, în mod gratuit, pe perioada anului şcolar în curs, de un pachet alimentar sau o masă caldă, zilnic, în valoare de 7 lei.
Principalele motive ale eşecului şcolar şi ale abandonului şcolar sunt condiţile climaterice şi de mediu defavorabil, dat fiind numărul mare de preşcolari şi elevi care au de străbătut de la domiciliu până la unităţile de învăţământ distanţe foarte mari. Aceşti copii nu pot participa la activităţile şcolare întrucât nu au asigurată masa de prânz. Altă cauză directă a abandonului şcolar este mediul social defavorizat: populaţie romă, copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, copii supuşi unor forme de abuz parental prin muncă, cutume şi mentalităţi cultural restrictive, în defavoarea minorului, precizează inițiatorii.
PNL afirmă că acest proiect trebuia să debuteze de la 1 Septembrie 2016. ”A fost amânat și blocat, analizat și dezbătut, iar de azi devine realitate. PNL consideră că în acest domeniu trebuie să renunțăm la declarațiile politice și să facem în așa fel încât Programul ”Masă la Școală” să poată fi generalizat și să fie funcțional în toate școlile din țară în cel mai scurt timp cu putință. Alimentația sănătoasă în școală este un instrument eficient de combatere a abandonului școlar și de incluziune socială”, mai spun liberalii. PNL anunță că va milita pentru generalizarea acestuia la nivel național.
Cine beneficiază de prevederile Programului ”Masă caldă în școli”
Legea adoptată include două categorii de unităţi de învăţământ care participă la acest program-pilot: şcoli şi grădiniţe din medii geografice izolate şi din comunităţi sărace, precum şi licee şi colegii pedagogice care reunesc elevi din toate ciclurile de învăţământ, cunoscut fiind faptul că aceste şcoli au un procent ridicat de elevi proveniţi din mediul rural.
Pentru derularea programului, unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin şcolile şi grădiniţele incluse în proiect le vor fi acordate sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale.
Totodată, sumele pot fi suplimentate din veniturile proprii ale bugetelor locale ale comunelor şi municipiilor, dacă se stabileşte prin hotărâre de consiliu local creşterea valorii mesei zilnice sau dacă numărul de elevi sau copii creşte într-una din şcoli sau grădiniţe în cursul anului şcolar. Procedura de atribuire a contractelor pentru furnizarea alimentelor se organizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.
Ce vor mânca elevii potrivit Proiectului ”Masă caldă în școală”
Guvernul a adoptat, în luna ianuarie, normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.
Pachetul alimentar va conține produse de panificație, produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte, legume, la care se adaugă un fruct. Data-limită de consum a produselor distribuite către unităţile şcolare în regim de catering va fi în ziua producerii, pentru masă caldă, respectiv de 24 de ore pentru sandviciuri.
Iată ce ar putea primi copiii de mâncare la şcoală, potrivit documentului aprobat de Guvernul României:
1. Ciorbă de legume
2. Supă de pui cu legume
3. Ciorbă de văcuţă cu legume
4. Legume cu piept de pui la grătar
5. Mâncare de mazăre cu piept de pui
6. Pilaf cu legume şi ficăţei de pui
7. Piure de morcov cu grătar de pui
8. Piure de cartofi cu piept de curcan
9. Mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor
10. Ghiveci de legume cu pui
11. Orez cu legume şi pui la tava
12. Sufleu de broccoli cu brânză
13. Cartofi gratinaţi cu piept de pui la grătar
14. Tocană de legume cu orez brun
15. Piure de cartofi cu sfeclă şi chifteluţe de legume
16. Omletă cu legume (ardei, ciuperci, ceapă verde) şi brânză telemea
17. Sufleu de conopidă, broccoli şi brânză la cuptor
18. Dovlecel umplut cu brânză la cuptor
19. Ciuperci la cuptor umplute cu brânză (pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani)
20. Macaroane cu brânză
21. Cartofi frantuzeşti (la cuptor cu brânză şi ou)
22. Quinoa cu legume
23. Sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume (roşii, castravete, salată)
24. Sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude (gogoşar, varză, morcov).
25. Salată de fructe (măr, pară, caisă, piersică, banană, portocală)
Pentru prepararea alimentelor ce vor ajunge la copii trebuie să se ţină cont de următoarele principii:
1. Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanți sau orice alt tip de potențiatori de arome și gust.
2. Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară.
3. Ceapa pregatită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește ci se înăbușește cu apă.
4. Sarea utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv.
5. Evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide - cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume);
6. Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot);
7. Nu se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite;
8. Se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume și frunze în supe și ciorbe.
Potrivit hotărârii de Guvern, suportul alimentar constă, după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, după cum urmează:
a) masă caldă, preparată în regim propriu, pentru unităţile de învăţământ în care există cantină cu avize de funcţionare, înregistrată sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, şi spaţiu adecvat de servire a mesei;
b) masă caldă, în regim catering, pentru unităţile de învăţământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, dar în care există un spaţiu de servire a mesei sau un alt spaţiu amenajabil în acest scop;
c) pachet alimentar, pentru unităţile de învăţământ în care nu există nici cantină şi nici spaţiu amenajabil în scopul servirii mesei.
Programul de servire a mesei şi timpul alocat acestei activităţi sunt stabilite de către conducerea fiecărei unităţi de învăţământ în parte, în funcţie de numărul de elevi, de orarul şcolii şi de particularităţile specifice.
Camera Deputaților este forul decizonal, proiectul urmând a merge la promulgare, la șeful statului.
