Creșterea euro, explicată de un fost membru în Consiliul de Administrație al BNR: „Leul a fost supraapreciat. Până la un punct, este o corecție firească”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Profesorul de economie Silviu Cerna, fost membru în Consiliul de Administrație al BNR, explică faptul că deprecierea leului nu are legătură doar cu rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, moneda națională fiind deja supraapreciată.
Cuprins:
Profesorul Cerna susține că BNR a cheltuit doar în luna decembrie 2024 peste 7 miliarde de euro din rezerva valutară a statului.
Cum intervine BNR pe piața valutară
Unul dintre cei mai respectați economiști din Timișoara, profesorul Silviu Cerna, fost membru în Consiliul de Administrație al BNR, a explicat pentru Libertatea că regimul de curs valutar existent în prezent în România este cunoscut sub denumirea de „flotare controlată”.
Asta înseamnă că „nivelul cursului de schimb, se formează pe piața valutară prin acțiunea forțelor acestei piețe, care sunt cererea și oferta de monede străine, respectiv cererea și oferta de lei”.
„Cu toate acestea, regimul menționat permite Băncii Centrale să intervină, dar nu pentru a impune un anumit nivel al cursului de schimb. Nu există niciun nivel care să poată fi stabilit științific, ca țintă. Aceste intervenții au drept obiectiv să atenueze volatilitatea exagerată a acestui preț, a acestui curs de schimb, deoarece volatilitatea, variația amplă și imprevizibilă, creează un risc specific. Este vorba de riscul valutar”, explică profesorul Cerna.
Factorii care influențează cursul
Potrivit specialistului, unul dintre principalii factori care au contribuit la deprecierea leului este deficitul bugetar.
„Guvernul a cheltuit în ultimii ani în mod constant mai mult decât veniturile ordinare, ceea ce a dat naștere, printre altele, la un deficit al balanței comerciale cu străinătatea, importuri mai mari decât exporturile. Pentru plata importurilor, e nevoie de valută, deci se naște o cerere de valută care a crescut mai repede decât oferta de valută alimentată de exporturi”, mai arată Silviu Cerna.
Un alt factor, susține expertul, este inflația, care „în 2024 și în lunile care s-au scurs din acest an a fost printre cele mai mari sau chiar cea mai mare din Uniunea Europeană”.
„Este de notat că ambii factori menționați țin de politica economică dusă de guvernele din ultimii ani și nu atât de evoluția economiei reale. Trebuie însă spus că evoluția cursului de schimb este influențată și de o serie de factori care nu țin de sectorul real al economiei. Este vorba de anticipațiile cu privire la schimbarea orientării viitoare a politicii economice și de cea a orientării politice în general”, mai subliniază profesorul Cerna.
Costul intervențiilor BNR
Profesorul de economie timișorean mai arată că „un efect de contagiune se manifestă atunci când evoluția dintr-o țară a cursului unei monede naționale este afectată de evoluțiile din întreaga regiune”. Astfel intervențiile BNR „sunt menite să atenueze volatilitatea și prima de risc inclusă în costurile tranzacțiilor”.
„Trebuie spus că aceste intervenții, la rândul lor, costă. Costul este prelevarea din rezerva valutară, dacă aceasta există, pe care Banca Centrală trebuie să o facă pentru a finanța intervențiile pe piața valutară, mai precis vânzările de valută, care să mărească oferta de valută și să stopeze tendința de depreciere pe care am menționat-o”, mai arată Silviu Cerna.
Fostul membru al Consiliului de Administrație al BNR susține că „în decembrie, Banca Națională a cheltuit peste 7 miliarde de euro din rezerva valutară, iar în aprilie, alte 6,6 miliarde de miliarde de euro”.
„După ce spune presa, bazat pe declarațiile purtătorului de cuvânt al Băncii Naționale, în data de 5 mai, a doua zi după alegerile prezidențiale recente, BNR a cheltuit circa două miliarde de euro. Asta ne arată amploarea acestor costuri”, a punctat profesorul Cerna.
Specialistul în economie a mai explicat că la 30 aprilie 2025 rezerva de valută a BNR era de peste 62 de miliarde de euro. „Această rezervă, care este a statului român, a provenit în principal din vânzările de valută făcute de băncile comerciale, care au cumpărat valută, la rândul lor, de la exportatori cărora le-au trebuit lei ca să plătească salarii, materiale și așa mai departe. Dar având în vedere deficitul comercial pe care l-am menționat la început, acest mijloc de a obține și de a alimenta rezervele valutare a fost în toată această perioadă foarte redus. Ponderea cea mai ridicată au avut-o împrumuturile publice externe contractate de statul român”, mai spune Cerna.
„Leul a fost supraevaluat”
Potrivit profesorului Silviu Cerna, aportul de capital străin a constat în ultima perioadă mai mult în „investiții de portofoliu” și mai puțin în „investiții directe”, care înseamnă construirea de fabrici sau cumpărarea de terenuri.
Expertul în economie susține că în primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai s-a intrat deja cu un leu supraevaluat. „După părerea mea, și cred că nu greșesc prea mult, probabil că această supraevaluare a fost de circa 5%, ceea ce are, la rându-i, efecte negative, pentru că scumpește exporturile, care și așa stagnează sau nu cresc în ritmul menționat, și ieftinește importurile, alimentându-le”, a mai explicat profesorul Cerna.
Pe fondul rezultatului alegerilor prezidențiale, deprecierea leului s-a accentuat pentru că intrările de valută au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ.
„Cauze sunt, în mod evident, evenimentele recente, adică percepția de către investitorii străini, dar și de către cetățenii români, a evenimentelor politice recente. Mă gândesc aici la rezultatul alegerilor și la consecințele în plan politic a acestor rezultate, demisia guvernului și așa mai departe. Toate sunt de natură să mărească factorul incertitudine cu privire la evoluțiile viitoare”, a mai explicat profesorul Cerna pentru Libertatea.
Ce ne așteaptă până la turul 2
Finanțistul susține că economia reală nu va fi afectată, până la turul 2 al alegerilor prezidențiale, de turbulențele de pe scena politică.
„Economia reală are tendințe, inerții și mecanisme, reglate pe termeni mediu și lung. Evoluțiile din creșterea economică, creșterea productivității, rata șomajului și alte elemente ale economiei reale nu se vor modifica în funcție de evenimentele politice din aceste două săptămâni”, explică expertul.
Silviu Cerna susține că factorii care nu țin de economia reală, factorii nominali, cum se numesc ei în literatura de specialitate, legați de anticipații, percepții, „vor acționa presând în direcția deprecierii leului”.
„Până la un anumit punct este o corecție firească, normală, ce trebuia oricum să se producă ca urmare a supraevaluarii pe care am menționat-o, dar se poate trece mult dincolo de această limită, ceea ce s-ar transforma în efecte negative, alimentare la rândul său, a instabilității, a incertitudinii și a reacțiilor sociale și politice pe care acestea le pot genera”, a mai explicat profesorul Cerna.
Momentul în care BNR va interveni
Expertul timișorean a arătat și motivele pentru care, odată cu deprecierea leului, a crescut ROBOR.
„ROBOR-ul este o medie a dobânzilor la care băncile se împrumută una pe alta atunci când unele dintre ele au nevoie de lichiditate pe termen scurt. Această dobândă interbancară este determinată, printre altele, de dobânda de politică monetară a Băncii Centrale, pentru că Banca Centrală este ea însăși un participant important pe această piață interbancară, fie în calitate de împrumutător de lichidități pe termen scurt, fie de absorbant. Banca Centrală nu a intervenit însă în ultimele zile și creșterea ROBOR este determinată de cererea de lichidități. Lucrurile sunt legate”, a explicat Cerna.
Fostul membru al Consiliului de Administrație al BNR a explicat că factorii conjuncturali (alegerile prezidențiale) care au determinat turbulențele de pe piața valutară nu vor dispărea, dar „dacă evoluția lor în această scurtă perioadă va fi de natură susceptibilă să afecteze stabilitatea financiară a țării, cu siguranță Banca Națională va interveni contracarând aceste fenomene de volatilitate, de panică, operațiunile speculative”.
„Nu cred că în această scurtă perioadă rămasă până la alegeri acești factori vor determina instabilitatea financiară a țării, pentru că, și din motive de siguranță politică sau de asigurare a stabilității politice, Banca Centrală va interveni”, a subliniat profesorul Cerna.
„Nu puneți toate ouăle în același coș”
În privința comportamentului pe care ar trebui să îl aibă în această perioadă cetățenii care se grăbesc să cumpere euro, să renunțe la credite sau se panichează, Silviu Cerna îndeamnă la precauție.
„Aceste tendințe comportamentale sunt, la rândul lor, determinate de aceiași factori ce țin de evoluțiile politice, de curentele politice care s-au manifestat în mod clar în societatea românească în ultima perioadă. La acești factori se adaugă fără îndoială alimentarea, inclusiv în scop electoral și politic, a tot felul de frici, de temeri de emoții pentru că apelul la aceste resorturi motivaționale este foarte eficient”, arată Silviu Cerna.
Profesorul de economie susține că alimentarea emoțiilor stârnește îngrijorări inclusiv în ceea ce privește deținerea de lei sau de euro și de angajarea unui credit sau achitarea lui. Pentru astfel de îngrijorări, susține profesorul Cerna, „nu se pot prescrie rețete universale”.
„Ceea ce se poate totuși spune este că și cei în cauză trebuie să gândească dacă nu se află cumva sub imperiul temerilor de acest gen. Atitudinea înțeleaptă, și în materie de plasamente financiare și în viața obișnuită, de zi cu zi, este prudența. Asta s-ar putea traduce și prin expresia: nu puneți toate ouăle în același coș. Dacă coșul pică și se sparge, să nu se spargă toate ouăle”, a conchis fostul membru din consiliul de administrație al BNR.
Foto ilustrativ: Shutterstock
bogat 09.05.2025, 20:13
Normal ca economia conteaza dar perspectiva politica conteaza si ea iar in momentul in care amandoua merg prost atunci cocktailul e otravit si moneda se depreciaza. Scrie si in articol ca BNR a trebuit sa intervina sa mentina cat de cat cursul leului cu 7 miliarde in decembrie 2924 si cu alte 5 miliarde de euro, respectiv in urma rezultatelor la alegerile prezidentiale. Asta e o legatura evidenta cu politicul, altfel deficitul bugetar si inflatia existau deja. Si iarasi e destul de evident ca nu nelinistea populatiei sau mediei au generat panica ci declaratiile de schimbare radicala de drum ale candidatilor favoriti la devina presedinte al tarii. Stim si ca leul e mai slab decat arata cursul, dar e cam mult sa spui ca o depreciere de 20% e normala, sa sugerezi ca e aproape exclusiv datorita economicului si sa stam linistiti. E bine sa calmezi spiritele dar faptele raman si oamenii trebuie sa stie ca dupa alegeri poate fi rau sau mult mai rau. Unora poate ca le pasa de acest detaliu.
Panda55 11.05.2025, 05:07
In mare este corect. În mic deficitul comercial duce la o diferență fantastica. Cantitățile de mărfuri importate, scot volume mari se euro, deci euro trebuia să fie la 5.6 cu tot spun de astatoamana. Și evident că ne costă și să ținem supraaprecierea. Dăm o gălăgie de bani și închidem producători și exportatori. Cam prea mult sa nu vorbim de conspirații.