Criză de orez în Japonia, se stă la cozi ore în șir. Creșterea prețurilor și recolta slabă creează presiuni politice pentru premierul Shigeru Ishiba
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La câteva minute după deschiderea ușilor, cooperativa de produse agricole din Atami, un oraș de pe litoralul sud-vestic al Tokyo, a epuizat stocul de orez japonez subvenționat. „Ne va ajunge doar pentru câteva săptămâni”, a spus Yujiro Osaki, în vârstă de 46 de ani, unul dintre zecile de oameni care au stat la coadă pentru un sac de 3 kg, cu doar câțiva dolari mai ieftin decât prețul din supermarket pentru orez de aceeași calitate.
Cuprins:
Reportaj de Leo Lewis (Tokyo)
O situație ridicolă pentru Japonia
„Este o situație ridicolă pentru Japonia.” Pentru milioane de consumatori care se confruntă cu creșterea bruscă a prețurilor alimentelor după ani de stagnare, cozile și căutarea celor mai bune oferte fac acum parte din rutina cumpărării orezului în Japonia.
Guvernul prim-ministrului Shigeru Ishiba – o administrație deja nepopulară după aproape dublarea prețurilor interne la orez în 2024 – se confruntă cu alegeri pentru camera superioară a parlamentului în iulie, care, potrivit analiștilor, vor depinde de nemulțumirea publică față de inflație și prețul orezului. Prețul mediu al unui sac de 60 kg de orez recoltat în 2024 a atins un nivel record de peste 26.400 yeni (184 dolari).
Deși Japonia nu a rămas fără rezerve, încă nu și-a revenit după recolta slabă din 2023, care a coincis cu sfârșitul lungii perioade de deflație și cu disponibilitatea mai mare a comercianților cu amănuntul de a crește prețurile. De asemenea, au existat cazuri de acumulare de rezerve de către persoane fizice și de reținere deliberată a stocurilor de către angrosiști.
Rezervele strategice de orez, folosite
Guvernul a apelat pentru prima dată la rezervele strategice de orez destinate situațiilor de calamitate naturală, iar când o parte din acestea au fost puse în vânzare la sfârșitul săptămânii trecute, s-au format cozi imense, de câteva ore, la supermarketurile din toată țara. Premierul Ishiba înființează un comitet special al cabinetului pentru a discuta reforma urgentă a politicii în domeniul orezului. De asemenea, el l-a demis pe fostul ministru al agriculturii și l-a numit pe Shinjiro Koizumi, fiul carismatic și ambițios al fostului premier Junichiro Koizumi, pentru a rezolva criza.
"Eforturile îndelungate ale Japoniei de a proteja fermierii autohtoni de concurența externă, inclusiv limitarea importurilor de orez străin, înseamnă că rezolvarea problemei nu va fi ușoară", a declarat Kazuhito Yamashita, director al Institutului Canon de Studii Globale și expert în piața orezului din Japonia.
De zeci de ani, politica guvernamentală s-a concentrat pe susținerea prețurilor la orez pentru a calma votul critic din mediul rural, dar creșterea prețurilor a afectat milioane de familii din mediul urban și a transformat inflația într-o problemă politică mai amplă pentru guvern. Mulți critică așa-numitul program de retragere temporară a terenurilor din circuitul agricol, care a încercat să crească prețurile la orez prin stimularea fermierilor să nu mai cultive.
Programul de retragere temporară a terenurilor din circuitul agricol
Această politică a luat sfârșit abia în 2018. „Programul de retragere a fost întotdeauna problema”, a spus Yamashita. „Dacă Japonia ar trece la subvenții, ca în alte țări, totul s-ar schimba. Fermierii și-ar putea permite să acumuleze mai multe terenuri agricole, să-și reducă costurile prin economii de scară și să producă mai mult orez. Japonia ar fi putut fi un exportator mondial de orez de cea mai bună calitate dacă politicile sale nu ar fi mers în direcția opusă în toți acești ani”, a adăugat el.
Deși populația de fermieri activi din Japonia a scăzut la mai puțin de 1% din populația totală, de la 4,4% în 1976, aceștia au un lobby puternic. „Reducerea numărului a facilitat, de fapt, ajungerea fermierilor la un consens politic unitar”, a declarat Kunio Nishikawa, expert în orez la Universitatea Ibaraki. „Sistemul electoral japonez înseamnă că un număr relativ mare de locuri în Dietă sunt alocate zonelor rurale, consolidând influența politică a fermierilor.”
În cele din urmă, scăderea populației agricole va facilita dezbaterea privind reforma politicii agricole în ansamblu, a adăugat el. „Chiar și pe termen scurt, deoarece această criză a orezului a devenit un subiect de discuție pentru întreaga națiune, inclusiv pentru consumatori, mă aștept ca reforma politicii agricole să avanseze”, a spus el.
Presiunea crește pe guvern
Având în vedere amploarea creșterilor de prețuri, guvernul ar putea simți o presiune mai mare pentru a calma consumatorii, a declarat Tobias Harris, analist politic la Japan Foresight. „Dar este clar că Ishiba și Koizumi vor trebui să găsească o modalitate de a calma producătorii înainte de campania pentru camera superioară a parlamentului.”
Recurgerea la rezervele de orez ar putea oferi o oarecare ușurare, dar analiștii se așteaptă ca aceasta să fie doar temporară. Efectul în lanț al penuriei și al creșterii prețurilor a fost crearea unei concurențe acerbe între cooperativele care cumpără orez, care dețin aproximativ 40% din piața japoneză, angrosiști și alți cumpărători la scară largă, precum lanțurile naționale de restaurante și producătorii de alimente. Multe cooperative au contactat direct fermierii, oferindu-le prețuri fixe de aproximativ 26 000 de yeni pentru un sac de 60 kg.
Analistii spun că, în prezent, cooperativele nu pot vinde orezul la un preț mult mai mic fără să înregistreze pierderi. Între timp, în supermarketurile din toată țara, prețurile cerealelor cultivate în Japonia au atins niveluri record, rafturile sunt goale sau aproape goale, iar multe magazine afișează semne care sugerează clienților cu probleme financiare să caute carbohidrați mai ieftini în pâine și paste.
În Atami, un cuplu de vârstnici a plecat cu mâna goală de la magazinul de produse agricole. Orezul mai ieftin se epuizase până când au ajuns la casă. „I-am întrebat când va fi următoarea vânzare”, a spus soțul. „Au spus că nu știu.”
