Cu acest avion au fugit de Ceaușescu!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
19 mai 1978. O zi obişnuită pe Aeroportul Băneasa din Bucureşti. Era în jurul prânzului, într-o pauză de aterizări şi decolări.
La vremea aceea, pe Băneasa operau doar cursele interne şi nu era traficul intens de acum. Era, practic, linişte, iar orice “mişcare” neprogramată ar fi atras atenţie tuturor. Ceea ce s-a şi întâmplat. Un avion de mici dimensiuni, utilitar, de tip BN2, a plecat în trombă din parcarea aerogării, lovind uşor un alt aparat, un AN24 staţionat.
Cuprins:
Au aterizat perfect pe un câmp din Viena
“Avionul BN2 a încercat o decolare în mare secret, rulând rapid chiar de pe pista de parcare aeronave. Manevra nu a reuşit, din cauza vitezei insuficiente pentru a se desprinde de sol, drept urmare avionul a virat brusc dreapta, cu scrâşnet de cauciucuri şi s-a îndreptat spre pista de decolare, reuşind în cele din urmă să se înalţe. Noi, cei de la sol, am urmărit aparatul care zbura la mică înălţime, până când acesta a dispărut din raza noastră vizuală. După câteva momente de buimăceală şi nedumerire, cei prezenţi, care am asistat la această decolare neobişnuită, am început să ne întrebăm ce e cu acel avion, cine sunt nebunii care tocmai decolaseră fără a urma procedurile standard de aprobări în vederea decolării. În scurt timp aveam să aflăm mai în şoaptă, din gură în gură, pe la colţuri, că în avionul BN2, înmatriculat YR-BNK, care executa de regulă misiuni de Cruce Roşie, în momentul decolării, la manşă erau doi mecanici. Unul dintre «piloţi » se numea George Florescu, iar cel de-al doilea, Viorel Nicolae. Prin acţiunea lor, şi-au riscat vieţile, evadând din lagărul comunist al acelor ani”, ne-a povestit Dan Axinte, vicepreşedintele Sindicatului TAROM, la vremea respectivă mecanic la aceeaşi companie şi coleg cu cei doi eroi. Absolvenţi ai Şcolii Militare de la Mediaş, mecanicii fugari erau foarte tineri atunci, Viorel avea 24 de ani, iar George, 26 de ani. După câteva zile, s-a aflat la radio Europa Liberă că cei doi tineri au ajuns cu bine în Austria, aterizând perfect pe un câmp din apropierea Vienei. Azi, când se împlinesc 34 de ani de la cucerirea libertăţii lor, Viorel şi George vor veni pentru prima dată în ţară, de la marea evadare, unde vor fi aşteptaţi pe aeroport chiar şi de controlorul de trafic din acea zi.
Au tras din MIG după ei
Imediat după ce s-au ridicat de la sol, cei doi mecanici, care ar fi pregătit acest plan timp de două luni, s-au îndreptat către munţi şi au zburat “la vedere”, adică fără sistem de navigaţie. Bineînţeles că în urma acestora a pornit un avion de vânătoare, respectiv un MIG, care a tras asupra lor, însă, din fericire, datorită diferenţei de viteză dintre cele două tipuri de aparate, nu s-a reuşit doborârea avionului utilitar ce zbura în căutarea libertăţii. “Am înţeles că în Ungaria au avut noroc cu faptul că pe avion era trecută Crucea Roşie şi au reuşit să survoleze această ţară fără probleme”, ne-a mai explicat Dan Axinte, mecanicul TAROM. Se spune că din Ungaria, Viorel şi George au urmat cursul Dunării, şi astfel au reuşit să ajungă până la Viena, în Austria.
Salvarea a venit din Australia
Potrivit mecanicului Dan Axinte, din cauza simpatiei de care Ceauşescu se bucura în Europa, după ce dictatorul “a condamnat” invadarea Cehoslovaciei, situaţia celor doi tineri aterizaţi “din senin” în Austria a fost extrem de delicată. Nici o ţară din apropiere nu le-a oferit azil politic. Practic, au fost la câteva ore de a fi trimişi în ţară, unde ar fi fost aruncaţi în beciurile Securităţii, sau mai rău... După numeroase solicitări din partea celor doi, salvarea a venit din Australia, de unde li s-a oferit azil. Astfel, Viorel şi George au plecat la scurt timp după “aterizarea forţată” de la Viena către Australia, unde trăiesc şi acum. “Avionul a fost adus în ţară imediat după fuga lor şi a fost folosit până acum 5 ani. Ţin minte că securiştii ne-au spus că fugarii au fost omorâţi. Abia în 2010 am aflat că trăiesc”, ne-a mai declarat Axinte.
