Cum afli care sunt parlamentarii din circumscripţia ta

Cuprins:

Structura Parlamentului României

Parlamentul României este organul bicameral reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, fiind alcătuit din Senat și Camera Deputaților. Conform legislației în vigoare, senatorii și deputații sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat care se întinde pe durata a patru ani.

Conform principiului reprezentării proporționale, mandatele din ambele camere ale Parlamentului sunt distribuite în funcție de ponderea voturilor obținute de fiecare partid în fiecare circumscripție electorală, potrivit enciclopediei virtuale Wikipedia.

În situația în care rămân voturi care nu au contribuit direct la obținerea unui mandat, fie pentru că sunt sub pragul necesar, fie pentru că nu se încadrează în coeficientul electoral, acestea sunt centralizate de Biroul Electoral Central (BEC) și redistribuite la nivel național pentru a se asigura o reprezentare cât mai echitabilă a votului exprimat. Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în decembrie anul trecut. Parlamentul României este unul dintre cele mai numeroase din Uniunea Europeană, cu 466 de membri: 136 de senatori și 330 de deputați. Pentru stabilirea lor este nevoie de o matematică electorală complicată.

Ce este norma de reprezentare

Diferența numărului de membri între Senat și Camera Deputaților se datorează normei de reprezentare diferite de la o cameră la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru Senat este de un senator la 168.000 de locuitori, în timp ce norma de reprezentare pentru Camera Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori.

În 2022, în România a avut loc ultimul recensământ al populației și locuințelor, iar datele arată în unele județe modificări substanțiale în ceea ce privește numărul persoanelor, care, cel puțin teoretic, contează pentru respectarea normei de reprezentare. Numărul total de parlamentari variază în funcție de populația țării. Astfel, în cazul României, la o populație de aproximativ 19.000.000 de locuitori, există un parlamentar la fiecare 40.000 de români.

Exercitarea mandatului în circumscripția electorală

Potrivit prevederilor art. 37 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, parlamentarul de circumscripție, fie acesta senator sau deputat ales în baza voturilor exprimate într-o anumită circumscripție electorală la alegerile parlamentare, are drepturile şi îndeplinesc obligaţiile pe care le implică exercitarea legală a mandatului de parlamentar, adaptate în mod corespunzător naturii şi formelor specifice ale acestei activităţi din teritoriu.

Senatorul sau deputatul de circumscripție este responsabil cu reprezentarea intereselor cetățenilor din zona în care acesta a fost ales. Parlamentarii nu sunt obligați legal să mențină un contact permanent cu electoratul lor, însă mulți dintre ei aleg să își deschidă cabinete parlamentare în județele de proveniență. Fiecare parlamentar are cel puțin un birou parlamentar în județul în care a fost ales, însă unii aleși aleg să deschidă chiar mai multe sedii, în funcție de resursele disponibile și de strategia de comunicare cu alegătorii.

Ce sunt circumscripțiile electorale și câte sunt

O circumscripție electorală este o unitate teritorial-administrativă cu una sau cu mai multe secții de votare la care cetățenii arondați, adică persoanele cu drept de vot care domiciliază pe raza circumscripției electorale respective își exprimă votul în cadrul alegerilor parlamentare.

În România, aceste circumscripții corespund de obicei județelor și municipiului București, dar mai includ și circumscripția pentru cetățenii români din diaspora. Mai exact, în România există 43 de circumscripții electorale, dintre care 41 corespund județelor țării, una este pentru municipiul București (circumscripția 42) și una pentru românii din străinătate (circumscripția 43).

Lista completă este reglementată prin Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (AEP) și poate fi vizualizată aici.

Cum primesc candidații mandate în Parlament

România folosește un sistem de vot proporțional pe liste de partid, cu repartizarea mandatelor în funcție de scorul electoral obținut de fiecare formațiune politică. Procesul de distribuire a mandatelor este guvernat de Legea nr. 208/2015 și presupune mai multe etape. În primul rând, fiecare partid politic, alianță sau candidat independent își depune candidaturile în fiecare circumscripție electorală, iar alegătorii vor vota o listă sau un candidat independent.

Apoi, pentru a obține un loc în Parlamentul României, partidele trebuie să atingă pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național sau 20% în cel puțin patru circumscripții electorale (județe). Pragul pentru alianţele politice este de 8%, iar pentru grupurile independente de partide pragul este de 6%. La final are loc repartizarea propriu-zisă a mandatelor, care se face în mai multe etape.

Repartizarea mandatelor pe circumscripții

Repartizarea mandatelor se face pe fiecare circumscripție electorală, fie că este vorba despre județe, municipiul București sau diaspora. Autoritățile electorale stabilesc un coeficient electoral specific fiecărei circumscripții, care este calculat prin împărțirea numărului total de voturi valabile exprimate în acea circumscripție la numărul de mandate alocate, separat pentru Senat și pentru Camera Deputaților, notează Romania.Europalibera.org.

Numărul de parlamentari aferent fiecărei circumscripții este stabilit înainte de alegeri, în baza criteriului proporționalității populației, după cum am precizat anterior: un senator la fiecare 168.000 de locuitori și un deputat la fiecare 73.000 de locuitori. Coeficientul electoral rezultat din această împărțire este exprimat ca număr întreg, fără a se rotunji zecimalele.

Fiecărui partid i se atribuie un număr de mandate de senatori și deputați proporțional cu voturile obținute, în funcție de câte ori coeficientul electoral al circumscripției se regăsește în totalul voturilor exprimate pentru lista respectivă de candidați. Se acordă câte un mandat pentru fiecare „unitate” completă de voturi egale cu coeficientul electoral atins de partid în respectiva circumscripție. Spre exemplu, dacă un partid a primit 100.000 de voturi în București pe lista candidaților pentru Senat, iar coeficientul electoral al Capitalei este de 25.000, de pe lista respectivă vor merge în Senat primii patru candidați (100.000 ÷ 25.000 = 4).

Cea de-a doua etapă constă în redistribuirea națională a mandatelor nealocate în prima etapă (de obicei din cauza resturilor sub pragul necesar într-o circumscripție), care sunt redistribuite la nivel național. Pentru fiecare partid, voturile rămase neutilizate și cele sub coeficientul electoral din fiecare circumscripție se împart la totalul voturilor exprimate. Rezultatul se înmulțește cu numărul total de mandate ce revin partidului, iar valorile astfel obținute se ordonează descrescător, separat pe fiecare circumscripție și la nivel național. În caz de egalitate între partide într-o circumscripție, se aplică o serie de criterii de departajare, și anume: numărul voturilor neutilizate în circumscripție, numărul total de voturi valabile exprimate în acea circumscripție, numărul total de voturi valabile exprimate la nivel național și tragere la sorți organizată de BEC.

În fiecare circumscripție se rețin primele partide în limita mandatelor disponibile, iar ultimul număr din această selecție devine repartitorul circumscripției. Repartizarea mandatelor se face astfel: fiecare număr din lista ordonată național se împarte la repartitorul circumscripției din care provine, rezultând numărul de mandate acordate. Procedura continuă până la epuizarea mandatelor unui partid sau a unei circumscripții. Dacă un număr este mai mic decât repartitorul, se acordă totuși un mandat.

În sfârșit, cea de-a treia etapă constă în atribuirea efectivă pe liste, iar mandatele obținute sunt atribuite candidaților în ordinea în care apar pe listele de partid.

Cum afli care sunt parlamentarii din circumscripția ta

Există mai multe modalități pentru a afla care sunt senatorii și deputații care te reprezintă. Pe site-urile oficiale ale Senatului și al Camerei Deputaților vei găsi informații utile despre activitatea aleșilor, declarațiile de avere, luările de cuvânt sau comisiile din care fac parte. Totuși, lipsa unui instrument oficial care să coreleze strada sau cartierul unde locuiești cu senatorii sau deputații reprezintă o deficiență majoră în comunicarea democratică dintre alegători și aleși. Iată unde poți afla anumite informații despre parlamentarii din circumscripția ta:

Site-ul Senatului României. Accesează adresa www.senat.ro, apoi secțiunea Structuri parlamentare și Senatori. Aici poți selecta circumscripția dorită și vei obține informații actualizate despre senatorii din circumscripția ta. Trebuie să știi că, dacă vei da căutare după adresă fără selectarea circumscripției electorale, vei primi rezultate din orice circumscripție electorală, deoarece există situații în care o localitate cu numele sau strada specificată să se regăsească în mai multe circumscripții electorale.

Site-ul Camerei Deputaților. Accesează adresa www.cdep.ro, apoi secțiunea Structuri parlamentare, Deputați și caută După circumscripția electorală. Poți selecta județul tău de pe hartă sau din lista cu județe și vei vedea lista completă cu deputații din circumscripția ta, cu date de contact, funcție, apartenență politică, activitate parlamentară și adresa biroului parlamentar.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). AEP publică listele oficiale ale aleșilor în fiecare legislatură, care sunt disponibile pe platforma www.roaep.ro, împreună cu datele statistice privind prezența la vot și rezultatele detaliate.