Cum funcționează telescopul de 10 miliarde de dolari care ne poate spune dacă suntem sau nu singuri în Univers

„Această întrebare, dacă suntem sau nu singuri în Univers, este abordată științific în mai multe forme. Avem și mult mai aproape de noi tentative: studiem atmosfera lui Venus, avem rovere pe Marte, avem identificate exoplanete la distanțe rezonabile. Cred că în următoarele două decenii vom avea un răspuns la această întrebare, fie că e vorba de viață care a existat cândva pe Marte de unde a migrat sau nu pe Pământ, fie că e mai departe de noi. Știința nu va spune clar «da» sau «nu», însă vom primi date care ne vor oferi unele răspunsuri, dar ne vor face să ne punem și mai multe întrebări”, a spus fizicianul Claudiu Tănăselia pentru Libertatea. 

• Claudiu Tănăselia este fizician, space editor la Stiință&Tehnică, autor al Buletinului Cosmic și cercetător la Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică Cluj-Napoca, pasionat de spațiu și de încercarea de a descoperi ce se află dincolo de atmosfera Pământului. Acesta a urmărit, alături de zeci de milioane de oameni din întreaga lume, dezvăluirile făcute marți de NASA și explicațiile cu privire la imaginile spectaculoase surprinse de telescop. 

Imaginile realizate de telescop trebuie „traduse” de cercetători ca să le putem vedea

Acesta a precizat că este greu de spus care dintre imaginile prezentate ieri a fost cea mai impresionantă, fie că e vorba despre rămășițele unei stele care a murit, fie că e vorba despre interacționarea galaxiilor în Univers sau despre „pepiniera stelară” unde se nasc noi aștri. 

Dar este important să înțelegem, spune cercetătorul, că imaginile pe care le-am văzut nu sunt fotografii realizate prin telescop la fel de simplu precum cele făcute cu telefonul personal. Sunt mii de imagini realizate, cu timp de expunere ridicat, dar mai ales în spectrul infraroșu, fiindcă aceasta este caracteristica cea mai importantă a telescopului – poate vedea universul în infraroșu, iar nivelul de detalii obținut este infinit mai mare. 

„Imaginile pe care le-am văzut noi nu sunt cele preluate de James Webb direct, nu e ca o cameră foto. El primește informații în infraroșu care au fost apoi «traduse» din infraroșu în spectrul vizibil. Au fost prelucrate de NASA pentru a fi interesante și pentru publicul general, nu doar pentru cercetători. Însă nu sunt «photoshopate», fiecare culoarea corespunde unui compus chimic, este efectiv o traducere a informațiilor”, a explicat Claudiu Tănăselia. 

„Toate telescoapele sunt ca o mașină a timpului”

Telescopul se află la 1,5 milioane de kilometri de Pământ, într-un punct Lagrange, un loc cu gravitație stabilă, unde nu e necesar să consume foarte mult combustibil pentru menținerea pe orbită. Este amplasat și într-o zonă fără influențe mari pe spectrul infraroșu, poziționat cu spatele la Soare, fiindcă funcționarea sa depinde de răcirea unor componente la mai puțin de -200 de grade Celsius. 

Unul dintre cele mai interesante elemente ale sale este că telescopul poate „vedea” la distanțe mult mai mari decât predecesorii săi. Astfel, dincolo de fluxul nou de informații descoperite, și întoarcerea în timp este mai mare, fiindcă o parte dintre stelele și planetele pe care le vedem la distanțe foarte mari s-ar putea să nu mai existe astăzi.

„Toate telescoapele, inclusiv cele pe care le avem acasă, sunt ca o mașină a timpului. Cu el ne uităm spre cer și informația pe care o primim este din trecut. Chiar și la Soare dacă ne uităm, lumina pe care o vedem este întârziată cu 8 minute față de momentul în care pornește spre noi. Din cauza vitezei luminii, care este finită, avem o întârziere în primirea informației. De aceea putem să vedem cum arătau galaxiile în urmă cu 13,1 miliarde de ani, la mai puțin de 1 miliard de ani de la momentul Big Bang, ceea ce reprezintă foarte aproape ca timp în era astronomică”, a spus fizicianul.

Vom putea afla unde și dacă există apă în Univers

Telescopul James Webb ne va arăta cum s-a format prima generație de stele, cum au apărut primele galaxii, dar funcția sa de a analiza și spectrografic ne va spune și dacă există sau nu apă sau oxigen în atmosfera unei planete.

„Exoplanetele sunt acele planete din afara Sistemului Solar despre care știam că există doar teoretic până acum câțiva ani, când au fost detectate indirect, în urma umbrelor lăsate prin fața stelei prin care trec. Știam că există, dar James Webb Telescope ne poate oferi informații mult mai clare despre atmosfera acelei exoplanete. Vom putea să ne recalibrăm modelele despre dinamica stelară, interplanetară, vom învăța cum evoluează aceste stele și aceste planete”, a mai explicat Claudiu Tănăselia. 

Durata de viață – peste 20 de ani

Inițial, NASA s-a ferit să estimeze care va fi durata de viață a telescopului ce a costat peste 10 miliarde de dolari. Estimările pesimiste spuneau că va avea combustibil pentru aproximativ 10 ani, însă lansarea sa s-a desfășurat atât de bine, încât nu a fost nevoie să își consume aproape deloc combustibil pentru corecția traiectoriei.

Așadar, faptul că a ajuns la locul său în spațiu „cu rezervorul aproape plin”, spune fizicianul român, îi crește durata cu încă 10 ani, atât timp cât nu intervin alte defecțiuni tehnice sau nu este lovit de vreun obiect care circulă prin spațiu. 

„NASA au spus chiar că, dacă telescopul va fi în stare bună de funcționare și nu va avea alte probleme, se vor gândi la o misiune robotică de realimentare a sa după 20 de ani cu combustibil și lichide de răcire, așa că este posibil să îl avem pe cer pentru o perioadă îndelungată”, mai explică Tănăselia.

„Câștigul cu el nu va fi pe termen scurt, nu ne va îmbunătăți viața începând de mâine. Dar pe termen lung vom înțelege mai bine universul în care trăim, cum s-au format stelele și galaxiile și ne-ar putea ajuta să răspundem la întrebarea dacă suntem sau nu singuri în Univers. El nu ne poate spune asta, dar ne poate ghida spre locurile unde există posibilitatea să fi existat sau să existe viață”, a conchis fizicianul.  

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE