Cum își propune Guvernul să scape de companiile de stat de pe „lista neagră”: „Sunt complet inactive”

Ce spune vicepremierul despre schimbările din rândul companiilor de stat

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat duminică, într-un interviu pentru TVR INFO, că Guvernul are în vedere o schimbare amplă a politicii de proprietate a statului, cu scopul de a adresa problema companiilor inactive și a celor care generează pierderi semnificative.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, pierderile totale ale acestor companii, înregistrate până în 2024, se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei, relatează News.ro. Vicepremierul a explicat că există o primă listă cu 22 de companii de stat, ce reprezintă un proiect-pilot desfășurat în cadrul Executivului. Companiile din transporturi și energie produc cele mai mari pierderi și datorii.

„Această primă listă, care conține 22 de companii din domenii precum energie, transporturi și Ministerul Economiei, reprezintă un proiect-pilot pe care îl desfășurăm în noul flux gândit împreună cu Guvernul și AMEPIP. Este vorba de instituția responsabilă cu guvernanța companiilor de stat și cu implementarea legislației asumate în raport cu OECD și Comisia Europeană” a explicat Gheorghiu.

Vicepremierul a subliniat că aceste companii vor trece printr-o analiză detaliată a situației lor financiare.

„Nu e suficient să vedem că o companie are pierderi. Trebuie să înțelegem de unde provin acestea, dacă sunt cauzate de proasta guvernanță sau de factori obiectivi care nu pot fi controlați”, a mai spus ea, în timpul interviului.

Aproximativ 185 de companii de stat sunt inactive și înregistrează pierderi masive

Potrivit datelor analizate, aproximativ 185 de companii de stat sunt complet inactive, fără active sau angajați, și fără declarații financiare actualizate.

„Aceste companii există doar pentru că nu au fost închise la Registrul Comerțului. Trebuie să facem ordine și să le închidem, pentru că, de multe ori, rămân doar niște clădiri abandonate”, a declarat vicepremierul. Premierul Ilie Bolojan și-a exprimat deja dorința de a închide companiile de stat care înregistrează pierderi și au datorii majore.

În plus, ea a evidențiat că o parte dintre aceste companii se află deja în faliment sau în proces de lichidare.

„Trebuie să vedem de ce nu se pot închide mai repede. Rămânem de ani de zile cu aceste cadavre în listă și le cărăm după noi”, a adăugat Oana Gheorghiu.

Ce spune Oana Gheorghiu despre Metrorex și Tarom

În cadrul interviului, vicepremierul a oferit exemple concrete despre situația unor companii importante, precum Metrorex și TAROM.

„Metrorex este o companie de care avem nevoie, dar, așa cum se întâmplă peste tot în lume, metroul funcționează pe baza subvențiilor de stat. Aceste subvenții trebuie, însă, gândite mai bine, iar activitatea Metrorex trebuie eficientizată”, a explicat Gheorghiu.

În ceea ce privește compania aeriană TAROM, ea a afirmat că statul român trebuie să ia o decizie clară.

„TAROM se confruntă de ani de zile cu pierderi pe o piață extrem de competitivă. Cred că trebuie fie să recuperăm această companie printr-o guvernanță mai bună, fie să explorăm opțiunea unui parteneriat. Toate acestea vor rezulta din analiza pe care o facem”, a mai declarat vicepremierul, în timpul interviului.

Întrebată despre posibilitatea privatizării unor companii precum TAROM, Gheorghiu a explicat că această opțiune nu trebuie percepută ca „vânzarea țării”.

„Privatizarea poate să însemne listare la bursă sau un parteneriat public-privat care să aducă o guvernanță mai bună și eficiență în utilizarea activelor”, a răspuns aceasta.

Totodată, vicepremierul a punctat că decizia de a privatiza sau nu va depinde exclusiv de rezultatele analizei în curs. „Trebuie să ne gândim cum folosim mai bine ceea ce avem. Pierderile actuale sunt costuri care apasă pe umerii fiecărui cetățean”, a mai explicat ea.

Statul român deține peste 1.200 de companii

Pe lângă cele 230 de companii centrale, România are peste 1.200 de companii aflate sub administrarea Consiliilor Județene și a primăriilor.

Gheorghiu a comparat această situație cu alte țări europene similare, menționând că, spre exemplu, Polonia are între 300 și 400 de companii de stat.

„Toată lumea și-a făcut curățenie în această zonă, pentru că odată ce o companie are pierderi, aceasta înseamnă deficit bugetar. Pe termen lung, plătim cu toții aceste pierderi. Trebuie să analizăm și să decidem ce merită să păstrăm, ce este strategic și absolut necesar”, a mai spus vicepremierul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro