Modificările la Codul de Procedură Penală introduc o nouă cale de revizuire, atunci când hotărârea de condamnare nu este semnată de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei. Este vorba de speța invocată de Liviu Dragnea atunci când a atacat la Înalta Curte decizia de condamnare în dosarul Referendumul, el invocând faptul că la redactarea hotărârii nu au participat două judecătoare, care se pensionaseră între timp. Contestația sa a fost respinsă.
Proiectul publicat miercuri prevede însă explicit o nouă cale de atac:
„La articolul 453 alineatul (1), după litera f) se introduc două noi litere, lit. g) şi h) cu următorul cuprins:
g) neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei;
h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele graveale acestei încălcări continuă să se producă."
În plus, proiectul prevede că această cale de atac poate fi exercitată oricând, chiar și după moartea persoanei condamnate:
„Articolul 457 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricând, chiar după ce pedeapsa a fost executată sau considerată executată ori după moartea”
Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în aprilie 2016. El a fost găsit vinovat de fraudarea referendumului din 2012, iar motivarea condamnării a apărut în luna februarie a acestui an.
Judecătorii au motivat că este suficientă o pedeapsă cu suspendare, deoarece Liviu Dragnea nu are antecedente. De asemenea, magistrații au explicat că au majorat pedeapsa de la un an la doi ani de închisoare cu suspendare din cauza atitudinii fostului secretar general al PSD, care a negat faptele pe tot parcursul procesului.
Liviu Dragnea a anunțat, atunci, că va da statul român în judecată, la CEDO, după respingerea contestației la condamnarea în dosarul “Referendumul”.El a precizat că acțiunile sunt în curs de finalizare și vizează două instanțe europene, CEDO şi Curtea Europeană de Justiţie la Luxemburg.