Cum recunoşti uleiul de măsline de calitate

Măslinul produce roade utilizate pentru a face ulei, prin separarea grăsimii de apă. Operaţiunea este mecanică: se strivesc măslinele, se separă, se centrifughează.
Dar e important momentul în care sunt culese măslinele şi cât de repede sunt prelucrate şi ambalate pentru a evita oxidarea lor. Culegătorii au la dispoziţie între 15 şi 18 ore pentru a transporta fructele la moară şi a extrage uleiul.
În Europa, producătorul numărul unu este Italia, urmată de Spania şi de Grecia. Cu toate acestea, Italia exportă mai mult decât produce. De ce? Fiindcă importă ulei din Grecia, Tunisia şi Spania, pe care aplică etichete cu numele său. Deci un ulei cu o etichetă pe care scrie Italia nu este neapărat o garanţie că provine de pe aceste meleaguri.
Criteriile noastre te ajută să alegi uleiul bun, fără a deschide sticla, fiindcă atunci e cam târziu…
Alege calitatea
Cumpără uleiul dintr-un magazin specializat sau, cel puţin, dintr-un supermarket ce are consacrat un loc pentru uleiurile de calitate superioară.
Citeşte cu atenţie eticheta. Într-un magazin poţi găsi multe sortimente de ulei de măsline. Cam 90% din ele, dacă nu chiar sută la sută, sunt de provenienţă dubioasă. Pe etichetă trebuie să regăseşti:

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

• ţara şi regiunea de provenienţă (de exemplu Italia – Terra di Bari – sau Spania- Catalogne, Tarragona etc.)
• data expirării, care nu trebuie să depăşească 24 de luni de la data îmbutelierii. Dacă nu găseşti măcar una din aceste date, nu-l cumpăra. De obicei datele sunt cam aşa: un ulei îmbuteliat în toamna lui 2012 va expira în toamna lui 2014. Dacă scrie că e valabil până în decembrie 2014, nu-l lua!
• simbolul de calitate, care este o garanţie juridică de provenienţă geografică ce corespunde regiunii. DO în Spania (17), DOP în Italia (37) şi Portugalia (7), AOC în Franţa (6) şi PDO în Grecia (20). Toate semnifică faptul că uleiurile sunt produse în regiunea geografică indicată şi cu soiurile obligatorii. Aceste simboluri sunt greu de obţinut. Există şi soiuri care nu au acest simbol, dar sunt bune. Totuşi, sunt şi multe falsuri.
• trebuie menţionat şi numele măslinelor, mai ales dacă este vorba de un ulei făcut doar dintr-un soi. Ca şi la soiurile de vin. De exemplu, dacă uleiul este făcut din măsline Picual, va avea un gust specific de fructe robuste, puţin amărui şi foarte intens, uşor picant. Este un soi scump.
• verifică nivelul de aciditate (e exprimat în grame de acid oleic la 100 g de ulei), care trebuie să fie mai mic de 1. Cel mai bun este 0,8. Peste 2, deja e ulei lampant. Nivelul de aciditate se poate modifica de la un an la altul.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

În ce condiţii se păstrează

Uleiul de măsline este, înainte de toate, un condiment. Se foloseşte la gătit, dar poate da şi un gust special şi întări anumite arome. Ca să nu mai vorbim de beneficiile terapeutice, mai ales dacă uleiul este făcut din măsline cât mai puţin coapte (acesta are virtuţi superioare celor făcute din măsline maturate). Nu ţine uleiul un timp îndelungat. Păstrează-l în loc răcoros şi întunecos. Închide bine sticla, fiindcă oxigenul este principalul agent de alterare. l

Urmărește-ne pe Google News