Cum s-a trezit Gabriel Liiceanu cu nume de stradă în Timiș: „Am rămas cu gura căscată. M-am gândit să protestez, dar am lăsat-o baltă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dezvoltată puternic după Revoluție, localitatea Dumbrăvița, limitrofă Timișoarei, a devenit una dintre cele mai bogate comune din România. Pe măsură ce au fost construite noi cartiere, botezarea străzilor a devenit o provocare, iar autoritățile locale „au împrumutat” în acest scop inclusiv numele unor personalități mediatizate la momentul respectiv, precum cel al lui Gabriel Liiceanu. „Nu credeam că e cu putință”, spune scriitorul și filozoful, care adaugă că a luat în calcul să protesteze legal față de abuz.
Cuprins:
Belgrad, București, Helsinki, Roma, Muzicii, Literaturii, Simfoniei, Picasso, Constantin Brâncuși, Antonio Gaudi, Salvador Dali. În zona acestor străzi din comuna timișeană Dumbrăvița și-a făcut loc, fără o logică anume, o arteră de circulație care are numele unei personalități în viață din România: Gabriel Liiceanu.
Denumirea a fost oficializată printr-o hotărâre de consiliu local din 2004. De atunci s-au schimbat doi primari. Actualul edil, Horia Bugărin, nu a putut explica în ce condiții a fost stabilit numele, a cui a fost ideea sau ce criterii au fost avute în vedere. Primar la vremea aprobării hotărârii era Szilágyi Géza. Edilul a declarat pentru Libertatea că denumirea a fost dată la propunerea fostului arhitect-șef al comunei, Elemer Boldog.
„Nu știu de ce a fost nevoie de așa ceva”
Contactat de Libertatea, Gabriel Liiceanu a declarat că a aflat că o stradă din Dumbrăvița îi poartă numele abia în urmă cu 2-3 ani. „Vă spun sincer, m-a lăsat cu gura căscată. Pe mine lucrul ăsta m-a uimit pentru că nu credeam că e cu putință, unu - să dai numele unei străzi care trimite la o persoană în viață și doi - că au făcut acest lucru fără să fiu întrebat dacă sunt de acord. Aș fi spus sincer că nu, pentru că nu mă simt deloc bine în postura asta. Nu știu de ce a fost nevoie de așa ceva”, a declarat Gabriel Liiceanu.
Filozoful mai spune că, după ce a aflat, de la un prieten din Timișoara, despre denumirea străzii, a încercat să obțină mai multe informații, dar nu a reușit să afle nici măcar când a fost luată decizia. Gabriel Liiceanu bănuiește că autoritățile locale au vrut să îl onoreze, dar au reușit să îl facă să se simtă ridicol.
„Am înțeles că e un peisaj de străzi cu nume supercelebre ale istoriei, culturii, omenirii. Dumnezeule, n-am intrat încă acolo (n.r. - râde). Nu mă simt bine deloc. M-am gândit dacă să protestez, dar am lăsat-o baltă. Suntem în România, unde orice e cu putință. Cred că nu poți să folosești nume ale unor oameni în viață pentru a boteza străzi. E o nerăbdare a oamenilor, pesemne, de a-i lăsa pe alții să intre în posteritate, dacă vor intra”, a mai spus Gabriel Liiceanu pentru Libertatea.
Pentru ca absurdul de la Dumbrăvița să fie și mai mare, în continuarea străzii Gabriel Liiceanu se află, potrivit Google Maps, strada Liceanului. Plăcuțele informative indică strada Liiceanu, fără Gabriel. Potrivit primarului actual, Horia Bugărin, strada Liceanului ar fi trebuit să fie tot Gabriel Liiceanu, dar „au greșit în trecut. Astfel, au apărut Liceanului și Liiceanu. Nu am schimbat denumirea pentru că cetățenii au toate documentele făcute așa”, a explicat Horia Bugărin pentru Libertatea.
Străzi cu nume de politician și cântăreț
Gabriel Liiceanu nu este singura personalitate a României în viață care dă numele unei străzi. În satul Ciuta, comuna Obreja, județul Caraș-Severin, strada principală a fost denumită după politicianul Ilie Sârbu, care apare în toate documentele oficiale cu „â”, nu cu „î”, așa cum este denumită artera de circulație. Fost ministru al agriculturii și dezvoltării rurale și președinte al Senatului, socrul lui Victor Ponta este un fiu al satului Ciuta, părinții săi având o moară în localitate. Când străzii principale i-a fost dată denumirea de Ilie Sîrbu, ulițele lăturalnice au fost denumite strada Școlii, strada Morii (n.r. - cea pe care a copilărit politicianul), strada Îngustă. „El (n.r. - Ilie Sârbu) aici e născut. Pe strada asta, în dreapta, a fost casa lui. S-a mutat cu părinții în Timișoara, a mai avut două surori. Ca să se știe că e aici din Ciuta, de aia a pus numele străzii”, spune Mărgărușa Andraș, o bătrână din localitate.
„A fost un om cu atitudine, un om respectat de sat”, susține un alt localnic, potrivit căruia Ilie Sârbu ar fi contribuit decisiv la amenajarea unui pod din localitate în vremea în care era ministru al agriculturii și dezvoltării rurale.
„Am fost coleg cu el de la clasa întâi până în a opta. Era băiat fain. Aici ne-am jucat prin imală, noroi cum îi zice acum”, spune Petru Vermeșan, fost Stanciu. Unul dintre localnici a spus că, deși satul Ciuta a mai avut demnitari, Ilie Sârbu a ajutat cel mai mult localitatea. „A făcut mai multe decât au făcut alții. Trandafir Cocârlă (n.r. - un alt fiu al satului) a fost ministru al energiei pe vremea lui Ceaușescu. Uite la casa aia venea. A mai fost doamna Stana pe vremea lui Ceaușescu secretar de stat în Ministerul Economiei. Soțul ei a fost la IMGB. În sat aici au fost oameni cu influență, poate mai mare decât Ilie Sârbu, dar el nu a întors spatele comunității”, mai spune bărbatul din Ciuta.
Trandafir de pe strada Liliacului
Primarul din Obreja, Ioan Peia, spune că denumirea străzii Ilie Sîrbu a fost dată în 2011, la propunerea unui consilier PRM. Peia spune că la vremea respectivă nu era nici primar, nici consilier local. „Era un ordin ministerial să se dea nomenclatorul stradal”, a declarat primarul din Obreja pentru Libertatea. Edilul spune că nu a finalizat nici acum nomenclatorul stradal din localitate pentru că „cine se frige cu supă suflă și în iaurt”.
„N-am vrut să schimb denumirea străzilor pentru că nu mai corespundeau cu numele din proiecte și ca să nu am probleme nu am putut să le nominalizez”, a mai declarat primarul Peia. Edilul susține că situația de la Ciuta nu este singulară. Într-un alt sat din comună, în Var, unei străzi i-a fost dat numele cântărețului Nicolae Sporea, care este încă în viață. Primarul din Obreja spune că nu au fost nemulțumiri din partea cetățenilor, cu excepția unui caz din satul Obreja, unde un localnic, Trandafir, s-a arătat nemulțumit că ulița lui a primit numele de strada Liliacului. Ar fi vrut să se numească Trandafirilor.
Ce spune legea despre denumirea străzilor
Denumirea străzilor și localităților e reglementată de Ordonanța de Guvern nr. 63 din 2002, actualizată în 2003 și 2007. Potrivit legii, proiectele de hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, având ca obiect atribuirea ca denumire a unor nume de personalităţi ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate și avizate de comisia de atribuire de denumiri judeţeană, respectiv a municipiului București.
Potrivit legii, comisia de atribuire de denumiri este constituită prin ordin al prefectului și este formată din cinci membri, specialiști din domeniile istoriei, etnografiei, geografiei, lingvisticii sau artei.
„În cazul în care avizul comisiei nu este emis în termenul de 60 de zile, consiliul local ori judeţean, după caz, poate adopta hotărârea de atribuire sau schimbare de denumiri și în lipsa acestuia. Hotărârile consiliilor locale și ale consiliilor judeţene adoptate fără solicitarea avizului comisiei de atribuire de denumiri sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ, la sesizarea prefectului sau a oricărei persoane interesate”, se mai arată în lege.
golesco 19.05.2024, 23:59
dacă nu a protestat, e cazul să zică mulțumesc.....
BONY 20.05.2024, 10:27
Cand il ridica in slavi pe Petrov,dl.Liiceanu nu se simtea ridicol,intre timp simtul ridicolului i s-a ascutit foarte mult...Este bine si mai tarziu decat niciodata.
stefan_adrian1 20.05.2024, 13:11
numele la o strada se da doar postmortem