Cum scăpăm de ciori? Împușcarea păsărilor, o soluție barbară

Pentru oraşe, soluţia cea mai convenabilă şi care s-a dovedit a fi destul de eficientă constă în menţinerea curăţeniei pe tot parcursul anului. Nemaiexistând resturi menajere pe străzi, în parcuri, pe terenurile virane şi în împrejurimi, păsările nu vor mai avea surse de hrană şi se vor îndrepta spre alte locuri, unde vor şi cuibări. Vânarea, ineficientă Vânarea şi împuşcarea ciorilor, pe lângă faptul că este o soluţie barbară, s-a dovedit a fi lipsită de eficienţa scontată. „Dacă anul acesta împuşti jumătate din populaţia de ciori, în următorii ani, populaţia respectivă va tinde să-şi mărească efectivul, pentru că sursa de hrană rămâne”, explică Alin David, specializat în ornitologie, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Într-adevăr, experienţa ultimilor ani, din oraşe precum Cluj, Iaşi, Ploieşti, a arătat că, deşi au fost împuşcate, coloniile de ciori s-au refăcut în anii următori, pentru că au găsit hrană în zonele respective. Distrugerea cuiburilor, dar nu oricând! O soluţie constă în distrugerea cuiburilor (se ştie că ciorile folosesc acelaşi cuib, pe care îl “reamenajează” în fiecare an). Însă, operaţiunea trebuie făcută iarna, şi nu primăvara-vara, când este interzis de lege, pentru că atunci ciorile cuibăresc şi îşi cresc puii. Pe de altă parte, mai apare o problemă, şi anume aceea că în cuiburile de cioară îşi depun ouăle şi le clocesc două specii de păsări protejate: ciuful de pădure şi vânturelul roşu. Alin David a explicat că, la Cluj-Napoca, pe lângă o colonie de ciufi de pădure, iarna mai vin şi ciufi din nordul Europei, care primăvara depun ouă şi le clocesc în cuiburile de ciori. Aşadar, în zonele în care trăiesc aceste păsări, distrugerea cuiburilor de cioară periclitează şi înmulţirea lor. De aceea, în prealabil trebuie consultaţi ornitologii, pentru a evita zonele şi perioadele în care cuibăresc specii de păsări protejate. Pagube şi beneficii În agricultură, lucrurile sunt şi mai complicate, pentru că ciorile au un rol important în distrugerea dăunătorilor. Ele se hrănesc cu ploşniţe, cărăbuşi, lăcuste, gândaci, melci, şoareci şi omizi care distrug culturile. De asemenea, ciorile sunt necrofage şi curăţă locul de cadavrele animalelor moarte. În acelaşi timp însă, mai ales în perioadele secetoase, ciorile pot face ravagii în culturile de porumb, în cele de pepeni, pe care îi găuresc cu ciocul pentru a-şi potoli setea, în vii şi în livezi.