Cum se votează corect la alegerile pentru Primăria București 2025
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La alegerile locale parțiale pentru Primăria București, care vor avea loc pe 7 decembrie 2025, sunt așteptați la urne aproximativ 1,8 milioane de bucureșteni. Pentru ca votarea să fie corectă și conform legislației este recomandat ca fiecare alegător să știe din timp care este secția de votare la care este arondat, ce acte trebuie să aibă la el și cum decurge procesul de votare propriu-zis.
Cuprins:
Ce votăm la alegerile locale parțiale
La alegerile locale parțiale din 7 decembrie 2025, bucureștenii cu drept de vot își vor alege primarul general pentru următorii patru ani. În aceeași zi, vor avea loc alegeri locale și în alte județe din țară. De exemplu, în județul Buzău se va alege președintele consiliului județean, iar în mai multe comune se vor alege primari. Este vorba despre Remetea (județul Bihor), Mihai Eminescu (județul Botoșani), Marga (județul Caraș-Severin), Dobromir și Lumina (județul Constanța), orașul Găești (județul Dâmbovița), Sopot (județul Dolj), Valea Ciorii (județul Ialomița), Vânători (județul Iași), Poienile de sub Munte (județul Maramureș), Sieu (județul Maramureș) și Cârța (județul Sibiu), potrivit platformei Votcorect.ro.
Aceștia vor fi desemnați printr-un scrutin uninominal, într-un singur tur, pentru un mandat de patru ani. Consilierii locali și județeni, primarii și președinții consiliilor județene sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. În schimb, viceprimarii și vicepreședinții consiliilor județene sunt desemnați prin vot indirect, de către consiliile locale sau consiliile județene. Începând din 2012, alegerile locale nu se mai organizează în două tururi, iar un eventual tur secundar se desfășoară doar în situația unui balotaj. Acesta ar urma să aibă loc la două săptămâni după primul scrutin și exclusiv pentru funcțiile de primar sau președinte de consiliu județean.
Ce este AEP și ce rol are în alegeri
AEP este prescurtarea de la Autoritatea Electorală Permanentă, instituția publică autonomă din România, cu personalitate juridică, fondată în 2001, care are responsabilitatea directă de a organiza, supraveghea și monitoriza alegerile. De asemenea, AEP se ocupă și cu gestionarea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Activitatea acestei instituții este esențială pentru protejarea democrației, garantând desfășurarea alegerilor într-un mod corect, transparent și conform legii electorale în vigoare. Prin supravegherea strictă a procesului electoral și prin respectarea regulilor, AEP contribuie la consolidarea încrederii cetățenilor în sistemul democratic și asigură integritatea scrutinului. În același timp, monitorizarea fondurilor alocate formațiunilor politice și campaniilor electorale ajută la prevenirea corupției și a influențelor ilegale, garantând astfel un proces electoral echitabil, conform informațiilor publicate pe site-ul oficial al Autorității Electorale Permanente Roaep.ro. Instituția funcționează independent și are mandat clar de a păstra integritatea sistemului electoral românesc.
Unde vei vota pe 7 decembrie
La secțiile de votare care vor fi amenajate în cele șase sectoare ale Bucureștiului pentru alegerea primarului general alegătorii vor vota unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau acelei de reședință, după caz. Este important de reținut că nu vor fi disponibile liste suplimentare pentru persoanele aflate în alt sector decât cel de domiciliu sau de reședință. Astfel, cetățenii cu drept de vot își vor exprima opțiunea în localitatea de domiciliu, conform adresei din cartea de identitate, dacă nu au altă reședință, dacă nu au depus cerere pentru viza de flotant la birourile pentru evidența populației sau dacă nu și-au înregistrat reședința înainte de data de 7 iunie 2025. Cei care au viză de flotant vor putea vota în localitatea de reședință pe listele permanente, dacă alegătorii au depus o cerere la primăria respectivă cu cel puțin 23 de zile înainte de alegeri (14 noiembrie), dar numai dacă au obținut dovada reședinței cu șase luni înainte de scrutin. În acest caz, alegătorii vor fi radiați de pe lista permanentă a localității de domiciliu și își vor putea exercita dreptul de vot doar în circumscripția electorală corespunzătoare adresei de reședință.
De asemenea, alegătorul care are o nouă adresă de reședință înregistrată și nu s-a înscris în Registrul Electoral poate vota pe liste suplimentare în circumscripția respectivă (de reședință, unde are adresa din viza de flotant) sau pe liste permanente în circumscripția unde își are domiciliul (adresa din cartea de identitate/buletin). Este important de reținut că votul în localitatea de reședință este permis doar dacă reședința a fost stabilită cu minimum șase luni înaintea datei alegerilor. În caz contrar, aceștia pot vota doar la secția aferentă adresei de domiciliu.
Atenție! Un alegător nu poate vota în două secții diferite. Mai exact, dacă a votat la secția de domiciliu nu mai poate vota și la cea de reședință și viceversa. Votul multiplu constituie infracțiune conform Codului Penal. În sfârșit, pe 7 decembrie vor putea vota și alegătorii cu domiciliul în străinătate, dar numai pe teritoriul României și doar dacă și-au stabilit reședința în țară înainte de 7 iunie 2025. În caz contrar, ei nu vor avea drept de vot la alegerile locale parțiale. În străinătate nu se votează pentru scrutinul local, notează Votcorect.ro.
Câte secții de votare sunt în București
Campania electorală pentru scrutinul din 7 decembrie 2025 a început oficial pe 22 noiembrie. Buletinele de vot s-au tipărit până cel târziu pe 2 decembrie, în timp ce campania electorală, care a început oficial pe 22 noiembrie, se va încheia pe 6 decembrie, la ora 7.00. Bucureștenii vor putea vota pe 7 decembrie, între orele 7.00 și 21.00. În Capitală vor fi amenajate 1.289 de secții de votare, în școli, licee etc. din toate cele șase sectoare. Fiecare secție va avea un președinte, un locțiitor și 11 membri. Partidele PSD, PNL, AUR și USR vor desemna câte doi reprezentanți în fiecare secție, în timp ce formațiunile SOS și UDMR, care nu au depus candidaturi pentru aceste alegeru, nu vor avea membri.
În ce secție de votare vei putea vota
Așa cum am precizat deja, dreptul de vot în România se exercită în circumscripția electorală unde o persoană are domiciliul sau reședința. Prin urmare, fiecare alegător va vota în secția la care este arondat. În București, fiecare sector are propriile secții, iar harta arondărilor stabilește în care dintre acestea vei putea vota pe 7 decembrie.
Nu este permis să votezi într-un alt sector decât cel la care ești arondat(ă), cu excepția situațiilor speciale prevăzute de lege. Pentru a afla secția de votare, bucureștenii pot accesa Registrul Electoral. Aici va trebui să introducă în formularul intitulat „AFLĂ CARE ESTE SECȚIA TA DE VOTARE” CNP-ul și numele, iar la final să selecteze opțiunea „Alegeri locale parțiale 7 decembrie 2025”. Prin apăsarea butonului „Caută” vei confirma datele și ți se va deschide o altă pagină unde vei vedea o hartă cu poziționarea secției de votare la care ești arondat, numărul acesteia, adresa, delimitările teritoriale și, în unele cazuri, indicații despre traseul optim pentru a ajunge acolo.
Pașii de urmat în secția de votare
Înainte să mergi să votezi, verifică pe platforma Registrul Electoral secția de votare unde ești arondat/ă. Procedura de votare propriu-zisă este reglementată de articolele 81-92 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Această procedură include următorii pași:
- La sosirea în secție vei prezenta actul de identitate valabil operatorului de calculator al secției, care îl va procesa prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Dacă sistemul nu funcționează, votarea continuă pe formular special, urmând verificarea identității după restabilirea SIMPV.
- După validarea identității vei fi direcționat către membrii biroului electoral. Președintele biroului poate decide dacă un alegător nu îndeplinește condițiile legale și poate indica o altă secție sau poate refuza votul dacă nu ai 18 ani sau ai drepturile electorale interzise.
- Semnarea listei electorale permanente sau suplimentare este obligatorie, după care se primește buletinul de vot și ștampila cu inscripția „VOTAT”.
- Verifică ștampila de control pe buletin înainte de a intra în cabina de vot. Lipsa acesteia duce la anularea votului.
- Respectă secretul votului și ordinea de intrare în cabină. Dacă este aglomerație, așteaptă sau informează-l pe președintele secției. Accesul alegătorilor în sala de votare trebuie să aibă loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
- Aplică ștampila „VOTAT” pe patrulaterul corespunzător candidatului.
- Îndoaie buletinul de vot astfel încât ștampila de control să rămână vizibilă și introdu-l în urnă. Îndoirea incorectă nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este păstrat.
- Dacă ai aplicat greșit ștampila poți cere un nou buletin de vot, primul fiind anulat conform Art. 85 alin. (10) din Legea nr. 115/2015. Poți solicita doar o dată un nou buletin.
- După votare vei înapoia ștampila „VOTAT” și vei primi actul de identitate. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe verso se va aplică un timbru autocolant cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului.
- În Secția de votare nu trebuie să staționezi mai mult decât este necesar. Președintele secției poate interveni pentru evitarea întârzierilor nejustificate în cabină.
ATENȚIE! Urnele vor fi deschise între orele 7.00 și 21.00. La ora 21.00 vor vota doar alegătorii care se află în interiorul secției de votare. Respectarea regulilor din secția de votare este obligatorie. Nu se poate vota de mai multe ori, nu se poate deranja alt alegător în cabina de vot, nu se deteriorează mobilierul electoral, iar campania electorală în interiorul secției de votare este interzisă. Încălcarea acestor norme poate atrage amenzi și chiar răspunderea penală, în funcție de gravitatea faptei.
Foto: Shutterstock.com
