Curtea de Apel București îl acuză pe judecătorul Laurențiu Beșu, apărut în documentarul Recorder, de afirmații false și denigratoare: „O mistificare periculoasă a adevărului”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea de Apel București îl acuză pe judecătorul Ionel Laurențiu Beșu – intervievat în documentarul Recorder „Justiție Capturată” – că face afirmații neadevărate și defăimătoare.
Cuprins:
CAB susține că declarațiile judecătorului sunt false
Într-un comunicat oficial, CAB susține că declarațiile magistratului sunt „denigratoare și lipsite de fundament”, iar instituția sugerează, prin trimitere la articole de presă mai vechi, că Beșu ar putea fi un posibil ofițer acoperit.
Curtea îi solicită public să își clarifice de urgență statutul. „Justiția nu poate fi apărată prin minciuni, iar independența ei nu poate fi revendicată de cei care o subminează”, afirmă CAB.
Potrivit comunicatului, „afirmațiile publice ale judecătorului Beșu sunt „grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare”.
Curtea susține că neincluderea magistratului într-o nouă delegare s-a datorat exclusiv unor motive profesionale, acuzându-l totodată că încearcă „o mistificare periculoasă a adevărului”.
CAB transmite că independența sistemului judiciar „nu poate deveni un paravan pentru agende personale sau un instrument de intimidare instituțională”.
Instituția acuză că, în interviul Recorder, contextul a fost manipulat, iar Beșu ar fi extras fragmente de informații pentru a le folosi într-o „narațiune acuzatoare”.
CAB insinuează că judecătorul ar fi ofițer acoperit
Conducerea Curții lasă să se înțeleagă, în comunicat, că Beșu ar fi putut avea legături cu structuri din zona de informații, invocând relatări din presă conform cărora acesta ar fi activat timp de cinci ani în cadrul „Doi și-un sfert” / SIPI.
Având în vedere „tipul de acțiune în care este implicat” – pe care CAB o descrie ca o tentativă deliberată de compromitere a unor lideri ai sistemului judiciar – instituția consideră esențial ca magistratul să își clarifice public statutul profesional.
Conducerea Curții îi solicită judecătorului să răspundă explicit la o serie de întrebări: în ce calitate a activat în diverse etape ale carierei, care au fost atribuțiile sale reale, ce relații instituționale a avut și are, dacă există raporturi actuale cu alte instituții ale statului și dacă există eventuale incompatibilități sau zone neclare privind statutul său.
Se solicită intervenția Inspecției Judiciare, CSM, CSAT și CNSA
CAB insistă că nu formulează o acuzație directă, ci cere respectarea unui principiu fundamental de transparență într-un stat de drept, subliniind că orice magistrat are obligația de a-și clarifica în totalitate parcursul profesional.
Curtea afirmă că Beșu trebuie să lămurească „fără întârziere și fără echivoc” dacă statutul său anterior este compatibil cu normele care interzic implicarea magistraților în activități aflate sub autoritatea serviciilor de informații.
Potrivit instituției, situația creează „o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție”. Din acest motiv, CAB solicită intervenția Inspecției Judiciare, CSM, CSAT și CNSAS pentru a clarifica toate aspectele acestui caz și anunță că va înainta cereri oficiale către aceste instituții.
Cine face parte din conducerea CAB
Curtea de Apel București este una dintre cele mai importante instanțe din țară și locul unde se dau sentințe definitive în dosare grele de corupție.
Din conducerea CAB face parte Liana Nicoleta Arsenie (președinte), Adriana Pencea, Sabina Daniela Adomniţei și Ionela Tudor (vicepreședinți).
Ca membri figurează: Roza Marcu, Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry, Cristian Bălan, Ioana-Liliana Pocovnicu, Mirela Zina Udrea, Ionela-Claudia Gurău, Mirela-Alexandra Popescu, Mihaela Bogea, Marian Gociu și Georgeana Viorel.
În materialul Recorder „ Justiție capturată”, jurnaliștii dezvăluie, pe baza mărturiilor magistraților, cum cum dosarele de corupție sunt sistematic îngropate în ultimii ani, dar și cum anchete care vizează anumite structuri ale statului sunt clasate.
Mii de români le-au cerut președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan să urmărească materialul și să ia măsuri urgente în privința crizei din justiție.
