Curtea Supremă a SUA înclină să nu mai lase școlile să pună rasa printre criteriile de selecție. „Ne-am luptat într-un război civil pentru a nu permite discriminarea rasială”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mai multe universități, dar și alte școli, din SUA au adoptat în ultimii ani un program prin care, pentru a crește diversitatea în campusuri, ofereau un avantaj minorităților rasiale la admitere. „Tot așteptăm să ne explicați cum contribuie asta la o mai bună performanță academică”, a spus unul dintre judecătorii Curții Supreme către avocatul facultății din Carolina de Nord, potrivit New York Times și San Francisco Chronicle.
Majoritatea conservatoare a Curții Supreme de Justiție a semnalat luni că este gata să interzică discriminarea pozitivă pentru minoritățile rasiale, în cazul admiterii la facultate, o practică pe care mai mulți judecători au comparat-o cu discriminarea rasială.
O astfel de hotărâre se va aplica nu doar universităților și colegiilor de stat, ci și școlilor private. Decizia ar avea drept efect reducerea reprezentării studenților de culoare și latino-americani, sporind numărul celor albi și asiatici, scrie New York Times.
O primă audiere a Curții, pe tema proceselor care contestă politicile de admitere de la Universitatea Harvard și Universitatea din Carolina de Nord, instituții ce încearcă să crească numărul de înscrieri ale minorităților luând în considerare, printre alți factori, rasa unui candidat, a avut loc luni.
Observațiile făcute de membrii majorității conservatoare a Curții au fost dure și sceptice. „Am purtat un Război Civil pentru a elimina discriminarea rasială”, a declarat președintele Curții Supreme de Justiție, John Roberts, potrivit publicației americane San Francisco Chronicle.
Judecătorul Samuel Alito a spus că admiterea în universități pe criterii rasiale e ca și cum ai permite unui atlet să pornească într-o cursă „cu 5 metri mai aproape de linia de sosire”.
Iar Clarence Thomas, unul dintre cei doi judecători de culoare ai curții, le-a spus avocaților care apără programul din Carolina de Nord că încă așteaptă să înțeleagă cum aduce promovarea diversității rasiale în campus beneficii academice.
„Ajută la o mai bună pregătire pentru lumea în care vor munci și vor trăi”, a răspuns David Hinojosa, un avocat al studenților care susțin programul.
Nu este prima contestare a politicilor care susțin minoritățile rasiale.
Instanța supremă a susținut la limită un program de discriminare pozitivă introdus de Facultatea de Drept a Universității din Michigan în cazul Grutter vs Bollinger din 2003, hotărând, cu cinci voturi la patru, că școala a analizat fiecare candidat în parte și că are dreptul să ia în considerare rasa pentru a promova diversitatea.
Însă judecătoarea Sandra Day O’Connor, autoarea opiniei majoritare, a scris la momentul respectiv o opinie separată, la care s-au alăturat doi colegi, în care a anticipat că, în 25 de ani, considerațiile rasiale nu vor mai fi necesare.
În audierile de luni, Patrick Strawbridge, un avocat al studenților albi și asiatici americani care contestă programul din Carolina de Nord, a susținut că discriminarea pozitivă pe criterii rasiale nu este diferită de segregarea școlară pe care instanța a interzis-o în hotărârea istorică Brown vs Board of Education din 1954.
„Grutter este o excepție flagrantă de la această regulă. Curtea ar trebui să o anuleze”, a declarat Strawbridge la începutul audierilor, care au durat aproape cinci ore.
În replică, Sonia Sotomayor, o judecătoare liberală, a declarat că hotărârea din 2003 nu a impus cote rasiale - o practică interzisă - și că, în schimb, a permis unui colegiu să ia în considerare rasa unui candidat „drept unul dintre numeroșii factori” pentru a promova diversitatea.
Sotomayor a declarat de asemenea că „rasa este corelată cu unele experiențe și nu cu altele”.
„Dacă ești de culoare”, a spus ea, „este mai probabil să fii într-o școală cu resurse insuficiente. Este mai probabil să fii educat de profesori care nu sunt la fel de calificați ca alții. Este mai probabil să fii văzut ca având un potențial academic mai mic”, a avertizat ea.
Judecătoarea liberală Elena Kagan a subliniat și ea că este îngrijorată de „un declin brusc al admiterii minorităților” dacă instanța se va pronunța împotriva discriminării pozitive în învățământul superior.
„Acestea sunt arterele care duc către pozițiile de conducere în societatea noastră”, a spus ea, cu referire la universitățile de elită.
Ea a făcut astfel referire la situația din California, unde alegătorii au votat în 1996 pentru interzicerea discriminării pozitive în toate programele guvernamentale ale statului, inclusiv în învățământul superior.
Un raport al Universității din California a constatat că înscrierea grupurilor minoritare subreprezentate în campusurile universității a scăzut cu cel puțin 12% inițial, deși declinul a fost parțial redus de alte politici ulterioare.
Administrația Biden a apărat programele de admitere.
„Atunci când studenți de toate rasele și originile vin la facultate, trăiesc împreună și învață împreună, ei devin colegi mai buni, cetățeni mai buni și lideri mai buni”, a declarat reprezentanta Departamentului de Justiție, Elizabeth Prelogar. „În prezent, această diversitate nu este posibilă fără o admitere care ia în calcul rasa”, a spus ea.
Cele două cazuri pe care Curtea Supremă le va discuta în următoarele săptămâni înainte de a lua o decizie nu sunt identice. În cazul din Carolina de Nord, reclamanții au afirmat că universitatea a discriminat candidații albi și asiatici, acordând prioritate candidaților de culoare, hispanici și nativi americani. Universitatea a răspuns că politicile sale de admitere au favorizat diversitatea educațională și au fost legale în temeiul unor precedente de lungă durată ale Curții Supreme.
Cazul împotriva Harvard are un element suplimentar, acuzând universitatea de discriminare împotriva studenților americani de origine asiatică prin utilizarea unui standard subiectiv pentru a evalua trăsături precum carisma, curajul și bunătatea și prin crearea efectivă a unui plafon pentru aceștia în cadrul admiterilor.
Ambele procese au fost intentate de Students for Fair Admissions (Studenți pentru o admitere echitabilă), un grup fondat de Edward Blum, un activist care a organizat numeroase procese în care a contestat politicile de admitere bazate pe criterii rasiale și legile privind drepturile de vot, dintre care câteva au ajuns la Curtea Supremă.
Dacă instanța va interzice discriminarea pozitivă în universități, ar fi pentru a doua oară în decurs de un an (după abolirea dreptului la avort) când supermajoritatea conservatoare respinge precedentele din ultimele decenii pentru a anula o politică ce a definit viața americană recentă, scrie New York Times.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
User Șters 01.11.2022, 13:37
De ce nu se aplică singurul criteriu pertinent, acela al nivelului de cunoaștere necesar pentru admiterea la facultatea respectivă? De ce trebuie să existe n locuri pentru cei albaștri, g locuri pentru verzi și h locuri pentru cei maro?