Parlamentul ar trebui să desfiinţeze Autoritatea Electorală Permanentă. Mai exact, să impună încetarea mandatului plevuştii cocoţate acolo în funcţii de înalţi demnitari, cu lefuri exorbitante, pentru care nu fac mai nimic bun. Au anunţat la 8 decembrie, după trecerea termenului-limită de şase luni, că la alegerile europarlamentare au fost aproape 13.000 de cazuri clare de fraudare a voturilor. Doar cele depistate.
Onorabilii (vicepreşedinta acestui for fusese filmată în seara scrutinului respectiv la şpriţ la “Pescăruş”, cu o candidată şi omnipotentul ei tată) zic că n-au dezvăluit mai curând această incredibilă furăciune pentru ca, vezi, dragă Doamne, să nu influenţeze alegerile prezidenţiale. Nu cumva pasivitatea a avut un efect pervers? Tocmai anunţarea publică a depistării hoţilor de voturi, trimiterea lor în judecată şi condamnarea la puşcărie ar fi fost de natură să inhibe pornirile altora de a proceda la fel la 6 decembrie şi la punerea sub semnul întrebării a mandatului prezidenţial.
La Bruxelles are loc, azi şi mâine, sesiunea Consiliului European, summit al şefilor de stat şi de guvern din Uniune. Cu ce “prestigiu” se prezintă România? De ţară cu alegeri prezidenţiale vehement contestate de opoziţie. De ţară fără guvern şi aproape neguvernabilă. De ţară înglodată în datorii şi fără perspective clare, spre deosebire de celelalte, conduse responsabil şi unde lupta politică-i una, iar administraţia alta, nu un amestec sulfuros. Agenţia Moody’s se pregăteşte să-i treacă României ratingul la negativ: adio investitori, adio credite suportabile.