România, pe drumul periculos către 60% datorie publică din PIB. Impactul asupra economiei și finanțelor

România se apropiere de limita europeană de 60%

În ultimii cinci ani, ponderea datoriei publice în PIB-ul României s-a apropiat rapid de pragul de 60% monitorizat de instituțiile europene. Depășirea acestui nivel poate semnala probleme în capacitatea statului de a-și onora obligațiile pe termen lung.

Comisia Europeană estimează că România va depăși acest prag în perioada 2025-2026. Deși acest lucru nu înseamnă o criză imediată, ridică întrebări despre sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung.

Evoluția comparativă a datoriei publice

Între 2010-2019, creșterea medie anuală a datoriei publice a României a fost de 2,1 puncte procentuale din PIB, similară cu media europeană. Însă situația s-a schimbat dramatic în perioada 2020-2024.

„România a înregistrat cea mai rapidă creștere a datoriei publice din Uniunea Europeană, cu o medie de 4 puncte procentuale din PIB, pe an în acest interval”, se menționează în analiza Concordia.

În contrast, alte țări europene au reușit să-și reducă ponderea datoriei publice în aceeași perioadă.

Impactul asupra economiei românești

Creșterea accelerată a datoriei publice afectează economia prin mai multe canale:

1. Costul serviciului datoriei: Cheltuielile cu dobânzile cresc, reducând spațiul fiscal pentru investiții și alte priorități. România se află deja în jumătatea superioară a clasamentului european, cu cheltuieli cu dobânzile estimate la 3% din PIB în 2025-2026.
2. Condițiile de finanțare: Un necesar ridicat de finanțare al sectorului public poate duce la creșterea costurilor de împrumut pentru toți actorii economici.

Recomandări

Falimentul agriculturii comuniste. Cum a ajuns un CAP din Dolj să erbicideze grâul cu celebra substanță otrăvitoare „verde de Paris”

Contextul actual diferă semnificativ de criza din 2009-2010

„În 2008, datoria publică a României era de 17 miliarde EUR, o sumă relativ mică în contextul european. Astăzi, cu 194 miliarde EUR, vorbim despre o dimensiune care ridică întrebări îngrijorătoare”, se mai menționează în analiza Concordia.

Această creștere înseamnă că România nu mai poate fi considerată o economie mică cu probleme fiscale neglijabile. Investitorii și agențiile de rating acordă acum o atenție sporită fiecărei decizii fiscale și fiecărui nou împrumut al țării.

Limitarea spațiului de manevră pentru România

Un nivel ridicat al datoriei publice reduce capacitatea statului de a răspunde eficient în situații de criză sau de a investi în priorități strategice precum securitatea națională și competitivitatea economică.

Deși situația este îngrijorătoare, nu este ireversibilă. România are la dispoziție mai multe opțiuni pentru a gestiona această evoluție:

1. Consolidare fiscală graduală: Îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice și creșterea sustenabilă a veniturilor bugetare, fără a compromite creșterea economică.
2. Reforme structurale: Modernizarea administrației publice, digitalizarea serviciilor și îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare.
3. Orientarea către investiții productive: Focalizarea pe domenii care pot susține creșterea economică pe termen lung, precum infrastructura, educația și digitalizarea.

„Agențiile de rating și investitorii internaționali monitorizează cu atenție evoluția din România, însă aceasta reflectă mai degrabă importanța economiei românești în regiune, decât o criză iminentă. România are timp și opțiuni pentru a gestiona această situație în mod responsabil, cu condiția să acționeze proactiv și coerent”, conchide analiza Concordia.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE