De ce a ajuns România codaşa Europei | Interviu exclusiv cu istoricul Bogdan Murgescu

Vestul s-a ridicat prin tehnologie

Deci, cu tot cu valurile de popoare migratoare, eram – cei din spaţiul ăsta viitor românesc – “europeni”.
Categoric. Până către anii 1100-1200, cea mai mare parte a Europei era mult în urma Bizanţului şi a zonelor centrale din califatul arab. Pe de altă parte însă, spre anul 1000 se observă începuturile unei ridicări a vestului Europei bazate pe progresele tehnologiei agricole şi pe creşterea productivităţii. Asolamentul trienal (n.r. – împărţirea pământului comunităţii în trei loturi: cu cereale de primăvară, de toamnă şi păşune) şi metodele noi de înhămare a cailor şi de înjugare a boilor la plugul greu – plug ce făcea o arătură mai adâncă şi răsturna brazda – au permis Occidentului să producă mai multă hrană. Asta a îngăduit înflorirea oraşelor şi a activităţilor nonagricole.

Acum un mileniu, beam mult vin

În zona noastră, de ce nu beneficiam de tehnologiile acelea?
Păi, nici ei nu se preocupau să difuzeze noile tehnologii, nici noi să aflăm de ele şi să le preluăm. Or, până la industrializare, productivitatea agricolă era decisivă pentru nivelul economic. Noi am pierdut “războiul” cu agricultura, de fapt.

Şi la noi, stomacul nostru ce mânca pe-atunci?
În general, cereale: grâu, mei, orz. Apoi legume ca varza, mazărea, lintea. Şi carne – dar nu aşa de multă cum s-ar crede -, lactate, ouă, fructe. De fapt, cerealele ofereau cam 75% din calorii. Să nu uităm nici vinul, ce ajungea la jumătate de litru pe zi, pe cap de persoană. Dar cum copiii e de presupus că nu beau, rezultă că adulţii consumau cantităţi frumuşele, nu? Deci nu eram încă mămăligari, că porumbul nu fusese adus din America. Ba eram, ba eram, doar că înainte de aducerea porumbului, mămăliga se făcea din mei.

Bun, să presupunem că vreun călător rătăcit de prin Occident vizita statele româneşti medievale, pe la 1500? L- ar fi mirat ceva, faţă de lumea din care venea?
Nu chiar. Realităţile erau comparabile. Poate că oraşele i s-ar fi părut mai mici, vedea mai multă pădure, găsea o populaţie mai răsfirată, o armată fără armuri, o mâncare mai nesofisticată, dar diferenţele nu erau dramatice. Sigur, depinde şi din ce zonă venea, pentru că nici acolo nu era aceeaşi dezvoltare peste tot. Lidere erau Italia, părţi ale Germaniei şi ale Franţei, şi mai ales Ţările de Jos, teritoriile de astăzi ale Belgiei, ale Olandei şi ale Luxemburgului.

Da, dar după 1500, generic vorbind, în timp ce ei au acumulat tot mai mult, noi am început să plătim turcilor un tribut pe care abia de-l puteam duce. Este corect?
(râde) Ce-i corect pe lume? Bun, aici sunt mai multe aspecte. Occidentul îşi sporeşte iar productivitatea agricolă, introduce noile plante americane, mai ales porumbul şi tomatele.

Şi cartoful…
Mda, dar cartoful ceva mai târziu decât celelalte, pentru că destulă vreme europenii n-au înţeles exact care parte a plantei se mănâncă, de fapt. Aşa că el devine aliment important abia prin secolul XVIII şi mai ales în zonele nordice, care nu prea cultivau porumb.

Au contat enorm teritoriile cucerite

Deci iar o iau înainte.
Da. Iar la creşterea agricolă se adaugă bogăţiile aduse din teritoriile nou-cucerite, mai ales din America. Aceasta a stimulat dezvoltarea sectoarelor nonagricole, comerţul şi băncile, dar şi manufacturile. Apoi, încep să se aplice măsurile preventive, dar şi de carantină, în raport cu epidemiile de boli grave. Asta duce la creştere demografică, inclusiv în oraşe.

Laureat al premiului «Nicolae Iorga» al Academiei Române

– Bogdan Murgescu (47 de ani) e profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.
– A fost distins cu premiul “Nicolae Iorga” al Academiei Române pentru lucrarea “Circulaţia monetară în Ţările Române în secolul al XVI-lea” -1996.
Alte lucrări:
– “Istorie românească – istorie universală” – 1994.
– “A fi istoric în anul 2000” – 2000.
– “Istoria României în texte” (coordonator) – 2001.
– “Revoluţia română din decembrie 1989. Istorie şi memorie” (coordonator) – 2007.

←Volumul “România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)” a apărut la Editura Polirom şi costă 44,95 de lei

Citiţi în Libertatea de mâine cine «a îmblânzit» tributul faţă de turci

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE