De ce va balonati?

Aerul inghitit (aerofagia) este un lucru obisnuit pentru orice om. Oricine inghite o cantitate oarecare de aer atunci cand mananca sau cand bea ceva. Totusi, mancatul si bautul in viteza, mestecatul de guma, fumatul sau portul protezelor dentare ii face pe unii oameni sa inghita mai mult aer. Aerul ajunge in stomac, de unde este eliminat, in cea mai mare parte, prin eructatie (ragait). Ceea ce ramane trece in intestinul subtire, unde este partial absorbit. Restul trece in intestinul gros. In afara de acesta, procesul natural de digestie mai produce o cantitate de gaze, prin fermentatia alimentelor. O parte din alimente ramane nedigerata, ajunge in intestinul gros unde anumite bacterii (inofensive) descompun aceste alimente, rezultand hidrogen, dioxid de carbon si mici cantitati de metan, gaze care sunt evacuate prin rect. Nu toti oamenii descompun mancarea nedigerata in metan (urat mirositor). Cei care o fac reprezinta cam o treime din populatie, iar scaunele lor sunt mai ,,usoare,,, asa ca materiile fecale plutesc in apa vasului de toaleta.
Nici macar mancarea nu poate fi impartita in doua categorii stricte: cea care produce gaze si cea care nu: exista alimente care unora nu le provoaca nici un disconfort, iar altora le produc balonari serioase.
Totusi, sunt cateva substante care in mod cert duc la acumularea de gaze in intestinul gros.
Zaharurile sunt pe primul loc si sunt reprezentate de rafinoza, lactoza, fructoza si sorbitol.
Rafinoza se gaseste in cantitati importante in varza (alba, dar si varza de Bruxelles), broccoli, sparanghel, cereale integrale.
Lactoza este zaharul natural al laptelui. Ea este usor procesata de bebelusi, dar la varsta adulta si in special la populatia africana si cea asiatica, este mult mai greu digerata. De aceea, lactatele pot produce disconfort abdominal.
Fructoza se gaseste in ceapa, pere, grau, dar si in nenumarate sucuri de fructe si in alte bauturi racoritoare.
Amidonul are si el efect de balonare; se gaseste in cartofi, porumb si paste fainoase. Singurul tip de amidon care nu da gaze este cel din orez.
O ultima categorie de alimente care produc gaze sunt fibrele din alimente: sunt intalnite in cantitate mare in cereale, fasole, mazare si in majoritatea fructelor.
Indiferent de regimul alimentar pe care il adoptati, de gaze nu veti putea scapa vreodata definitiv. Singurul sfat pe care il dau dieteticienii este sa mancati mai putine grasimi, pentru a scurta tranzitul intestinal si a evita stagnarea alimentelor care produc mari cantitati de gaz.
In situatia in care sunteti balonat si nu mai stiti cum sa scapati mai repede de ,,efectele,, nedorite, va stau la dispozitie o multime de medicamente care se elibereaza fara prescriptie medicala: antacizi (de tipul medicamentelor antiulceroase, ce contin simeticona, precum Maalox), preparate ce contin carbune (Carbocif), suplimente enzimatice cu lactaza (Lactitol) sau Beano (un medicament nou, ce previne aparitia gazelor atunci cand mancam fasole).
Celor la care ragaitul este frecvent si deranjant nutritionistii le recomanda sa manance incet, cu inghitituri mici, sa evite guma de mestecat si dropsurile si, de asemenea, sa consulte un stomatolog, pentru a remedia eventualele probleme dentare ce favorizeaza inghititul aerului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE