Decizia Parlamentului privind înființarea comisiei de anchetă privind șeful SPP, atacată la CCR de liberali
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liberalii au contestat, joi, la Curtea Constituţională hotărârea Parlamentului privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă care verifică activitatea directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, Lucian-Silvan Pahonţu, şi a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituţia în activităţi care exced cadrului legal de funcţionare. PNL spune că decizia încalcă principiul legalităţii prin nerespectarea Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi dispoziţii din Constituţie.
PNL afirmă în contestație că hotărârea încalcă art. 64 alin. (4) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie.
"Obiectul unei comisii de anchetă îl reprezintă situaţii de fapt, aspecte sau fenomene sociale relevante, în niciun caz persoane. Or, chiar dacă Hotărârea Parlamentului privind constituirea comisiei de anchetă se referă în art. 1 alin. 1 la verificarea activităţii directorului SPP, domnul Pahonţu Lucian-Silvan, este absolut evident faptul că verificarea activităţii unei persoane, indiferent de calitatea pe care aceasta o deţine, înseamnă, de fapt, verificarea persoanei respective, aspect care este contrar jurisprudenţei Curţii Constituţionale. (...) Pentru a respecta rolul constituţional al comisiilor de anchetă, aşa cum a fost decelat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, hotărârea de constituire a comisiei de anchetă ar trebui să aibă ca obiectiv verificarea unor situaţii de fapt, aspecte sau fenomene sociale relevante generate de activitatea unei instituţii sau a unor instituţii, în niciun caz să vizeze o persoană", se arată în sesizarea la CCR.
Liberalii invocă faptul că, din anul 1990 şi până în prezent, la nivelul Parlamentului au fost constituite 14 comisii comune de anchetă, dintre care niciuna nu s-a referit la verificarea unei anumite persoane, ci toate au vizat activităţi ale unor autorităţi sau instituţii publice, respectiv clarificarea unor fapte sau împrejurări.
În plus, spun ei, formularea din hotărâre este "neclară, imprecisă şi afectează caracterul obiectiv al unei anchete parlamentare". "Ambiguitatea sintagmei 'implicarea în influenţarea unor decizii politice' sau 'implicarea în plan politic' sunt extrem de vagi, de natură să afecteze activitatea comisiei de anchetă şi a membrilor acestora, care nu vor putea să îşi ordoneze acţiunile de control pe baza unor obiective clare şi precise", spun liberalii.
Aceştia precizează că o comisie de anchetă nu are abilitarea constituţională sau regulamentară să se pronunţe asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei unei persoane, ci are scopul de a lămuri, de a clarifica împrejurările în care s-au produs evenimente sau au avut loc anumite acţiuni sau întâmplări, precum şi stabilirea concluziilor şi măsurilor ce se impun.
Potrivit PNL, "obiectivele comisiei parlamentare de anchetă înfiinţate prin Hotărârea nr. 11/2018 sunt specifice, mai degrabă, exercitării unei acţiuni disciplinare decât exercitării unui control parlamentar.
”Astfel, potrivit art. 1 din această hotărâre, ancheta parlamentară vizează activitatea directorului SPP în calitatea sa de manager, or aceasta poate fi verificată numai de autorităţile care i-au încredinţat mandatul", indică parlamentarii PNL.
Comisia de anchetă privind activitatea șefului SPP a fost votată marți, în Parlament. Aceasta va analiza activitatea lui Lucian Pahonţu, la conducerea Serviciului şi modul în care este posibil ca acesta să fi implicat instituţia în activităţi care exced cadrul legal de funcţionare.
Citește și: Tudorel Toader prezintă raportul despre DNA. Ce se întâmplă cu Laura Codruța Kovesi
