Dezvăluiri din acordul Băsescu – Ponta
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Printre alte, semnatarii au căzut de acord că vor folosi persoana doua plural şi că nu vor mai utiliza epitete jignitoare sau alte comparaţii din regnul animal.
Victor Ponta a făcut aceste precizări în cadrul şedinţei Comitetului Executiv al PSD.
"Colegilor le dau acum textul acordului de pace între preşedinte şi prim-ministru. Presa o să fie foarte dezamăgită, că nu-i nimic acolo. Dumneavoastră colegii mei, o să citiţi doar o frază interesantă care spune că între preşedinte şi prim-ministru trebuie să vorbim la persoana a doua plural, să nu folosim epitete, să nu folosim comparaţii din regnul animal", a spus Ponta.
Viorel Hrebenciuc l-a întrebat pe Victor Ponta dacă acordul nu are anexă. "Nu am anexă, ce anexe, iar începeţi? Iar vă ia presa în serios, pe bune", i-a replicat Ponta, râzând.
UPDATE:
"Acord de cooperare şi bună guvernare", document publicat de site-ul corectnews.com .
ACORDUL DE COOPERARE SI BUNA GUVERNAREintre Presedintele si Guvernul Romaniei
In conditiile situatiei de coabitare din Romania intre Presedintele ales, Traian Basescu, si Guvernul USL se convine urmatorul acord de coabitare si guvernanta pentru a crea mecanismul functional al coabitarii si a asigura guvernanta eficienta a tarii. Acordul de coabitare si guvernanta este destinat pastrarii stabilitatii tarii si asigurarii unui climat functional la nivel interinstitutional, bunei guvernari si redobandirii increderii pietelor internationale, prin armonizarea pozitiilor comune in cadrul puterii executive, cu respectarea atributiilor constitutionale ale Presedintelui si Guvernului Romaniei.
1. Principii si valori comune
Coabitarea se bazeaza pe elemente intangibile acceptate de toate partile, elemente ce nu vor fi alterate direct sau indirect de nicio initiativa a partilor, dupa cum urmeaza:
- orientarea strategica a Romaniei: apartenenta Romaniei la NATO si UE, Parteneriatul Strategic cu SUA, regulile europene ale competitiei si economiei de piata si ale democratiei sunt intangibile.
- securitatea Romaniei, inclusiv sustenabilitatea institutiilor responsabile, sunt elemente asupra carora partile nu se pronunta in forma contradictorie. Orice referire sau problema legata de aceste institutii va fi dezbatuta in comun, un rol important revenind argumentelor profesionale provenind din evaluarile institutiilor vizate.
- independenta justitiei si suprematia legii, statul de drept:
a. respectul pentru valorile constitutionale si pentru institutiile fundamentale ale statului, incepand cu Justitia, care nu mai trebuie sa fie atacate si, astfel, delegitimate.
b. consolidarea independentei justitiei in raport cu influenta politica. Respectarea prevederilor Constitutiei la emiterea ordonantelor de urgenta si punerea in aplicare a deciziilor Curtii Constitutionale.
c. restabilirea functionalitatii institutiilor afectate si identificarea de garantii pentru faptul ca procesul de limitare a atributiilor institutiilor statului de drept nu va putea fi reluat de catre politicieni.
d. numirea in functia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucura de sprijinul diferitelor partide.
e. introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului general si a procurorului sef al DNA care sa presupuna candidaturi deschise, criterii de experienta profesionala, integritate si rezultate pozitive in actiunea anticoruptie.
- prioritatile de aparare ale Romaniei: ambele parti convin sa sustina prioritatile de aparare ale Romaniei si sa le scoata din spatiul disputelor politice, tinand cont de nevoile si optiunile profesionistilor din Fortele Armate pe diversele teme aferente. Politicienii se vor abtine de la orice luare de pozitie care ar putea afecta capacitatea, credibilitatea si forta Armatei romane.
- orientarea in directia aprofundarii integrarii in cadrul constructiei europene: dezvoltarea politicilor Uniunii Europene si promovarea Romaniei ca membru activ in realizarea acordului general in UE pentru avansarea proceselor de integrare europeana reprezinta unul din principiile comune de baza ale partilor in abordarea sferei afacerilor europene.
2. Angajamente comune
Partile convin ca vor respecta si se vor abtine in a lansa dispute politice pe temele legate de angajamentele Romaniei fata de institutiile internationale. De asemenea, se angajeaza sa respecte un set de reguli comune in relatiile cu partenerii externi. Astfel:
- partile se angajeaza sa se abtina de la atacuri la adresa institutiilor statului de drept si a celor cuprinse in angajamente externe, de natura financiara si politica, optand sa coopereze in pozitiile comune fata de FMI, BM, CoE, NATO, MCV, Schengen etc.
- partile se angajeaza sa mentina coeziunea mesajului extern.
- toate componentele guvernantei Romaniei isi asuma coeziunea mesajului intern pe temele convenite.
- partile vor stabili spatiile de competitie politica in mod concret, elementele asupra carora nu se convine in negociere directa si asupra carora opiniile divergente vor fi oferite ca optiuni in spatiul public.
- partile se angajeaza sa evite confruntarile publice inutile, sa incerce solutionarea diferentelor pe temele asupra carora nu s-a convenit in spatele usilor inchise, sa respecte preeminenta uneia dintre parti convenite in tipologia de problematica abordata si sa propuna public optiunile alternative acolo unde diferentele de abordare apar, iar subiectele expuse public nu sunt in masura sa aduca prejudicii la nivel national, ci doar dezbatere pentru perfectionarea optiunilor si cresterea consultarii publice pe aceste teme.
- partile convin asupra necesitatii de a se consulta ex-ante in privinta mandatelor care vizeaza dezvoltarea/punerea in aplicare a politicilor europene: reuniunile de consultare in vederea armonizarii unor pozitii comune vor avea loc inainte de reuniunile ordinare ale Consiliului UE si ale Consiliului European, precum si ori de cate ori este necesar (cu prilejul reuniunilor cu caracter exceptional). In cazul mandatelor generale sau al temelor complexe de mare sensibilitate, partile convin sa desfasoare inclusiv consultari in formatul Presedinte, pe de o parte, si partidele politice din coalitia de guvernare/parlamentare, pe de cealalta parte.
Obiectivul de interes national al Romaniei in aceasta perioada este absorbtia fondurilor europene prin utilizarea la maximum a fondurilor puse la dispozitie de UE pentru asistenta tehnica (POAT).
3. Spatii de responsabilitate preeminenta
Partile convin asupra faptului ca, potrivit Constitutiei Romaniei, fiecare componenta are atributii preeminente in anumite domenii de activitate:
Presedintele: politica externa, de securitate, de aparare, reprezentarea la Consiliul European si afaceri europene.
Primul ministru: Politica economica si sociala, guvernarea tarii, probleme de ordin curent ce nu au direct incidenta cu securitatea nationala, relatii externe la nivel interguvernamental, reprezentarea in Consiliul Uniunii Europene.
Partile convin sa respecte pozitiile formulate de responsabilul constitutional, sa coopereze in formularea politicilor acolo unde e implicata si cea de a doua parte, cu buna credinta, sa evite orice fel de blocaj, sa discute si sa dezbata pozitii alternative. In aceste domenii, pozitiile publice divergente sau alternative vor putea fi exprimate la nivel tehnic, cu referire directa la argumente de aceasta factura si nu cu abordare politica.
Partile se angajeaza sa continue practica aprobarii mandatelor de reprezentare de catre Presedintele Romaniei si prezentarea rapoartelor la sosirea din delegatii.
4. Spatii de cooperare si modalitatea de cooperare
Exista domenii efective in care cooperarea dintre cele doua componente ale executivului se impune. Exista deja un set de mecanisme institutionale si o jurisprudenta in materie administrativa care va fi mentinuta. Astfel, vor fi respectate de catre fiecare atributiile si pozitiile celeilalte parti in actele de decizie administrativa ce implica ambele parti, cu buna credinta, evitand blocajele, dar cu respect fata de argumentele fiecarei parti, care pot fi circumscrise unei sfere inacceptabile pentru celalalt (drept de veto reciproc asupra persoanelor, pe baza de argumente).
In aceasta materie se inscriu:
- elaborarea politicii externe si cooperarea cu MAE
- elaborarea politicii in cadrul UE si cooperarea cu MAEur si MAE
- numirile de generali
- numirea Procurorului General, Procuror sef al DNA sau alte functii ce reclama atributii constitutionale ale Presedintelui si ale Guvernului
- elaborare de pozitii comune in terte teme
- temele de politica interna cu incidenta in sfera securitatii nationale
Modalitatea de cooperare, in aceste cazuri, se realizeaza fie prin mecanismul decizional direct, intalnirea celor in cauza - Presedinte cu premier, Ministru de Externe, Ministru al Apararii, alti ministri - fie prin formule institutionale de convenire a pozitiei comune - mandatul extern de negociat de catre MAE cu Departamentul de Politica Externa si consilierul aferent, mandatul la Consiliul European elaborat de MAE si MAEur cu consilierul de specialitate, fie prin formule terte, convenite de cei doi decidenti pentru a lucra pe aceasta directie.
5. Codul de conduita general
Partile vor imbratisa reguli minimale de adresare respectuoasa, cu referire directa la functia partenerului si la adresarea la plural. Ele se vor abtine in a incuraja abordari diferite la nivelul structurilor pe care le reprezinta si vor sanctiona excesele si iesirile publice ale colegilor de partid sau angajatilor care exced aceasta regula de comportament, bun simt, decenta si politete.
Partile se angajeaza, de asemenea, sa evite expresiile dure, atacurile de orice fel. Ele se vor abtine de la expunerea publica a temelor nediscutate si vor conveni termene concrete, asumandu-si celeritatea in discutarea temelor solicitate de o parte sau alta si de formulare a unor raspunsuri si pozitii. La expirarea termenelor limita convenite, abordarea publica a acestor teme si lansarea lor in dezbatere este o optiune deschisa.
Partile convin sa respecte cu strictete regula de a nu expune public discutiile oficiale si a aduce in public exclusiv elementele convenite de ambele parti sau temele asupra carora nu s-a convenit si a caror expunere in spatiul public nu afecteaza interesele Romaniei.
6. Mecanismul de luare a deciziilor
Formula de luare a deciziilor intre cele doua componente ale Executivului, Presedintia si Guvernul Romaniei, este cu precadere intalnirea sau discutia directa Presedinte-Premier. In mod exceptional, alte persoane pot fi implicate, cu acceptul celor doi, sau o tema poate fi delegata catre sistemul administrativ al celor doua institutii - consilieri, aparat tehnic. Pot exista chestiuni care reclama implicarea celor doi presedinti ai Camerelor asa cum pot exista formate de dezbatere si decizie ce contin si alti ministri.
7. Mecanismul de solutionare a disputelor
In conditiile in care, pe o anumita tema in care e necesara o convergenta a pozitiilor ambelor parti, nu exista o prevedere constitutionala privind preeminenta in decizie a unei parti sau chestiunile sunt extrem de importante si nu se poate conveni o pozitie comuna, ca si in cazul in care sunt incalcate regulile prezentului acord, deblocarea relatiei trebuie facuta printr-un mecanism convenit care sa asigure atingerea unei solutii, pentru a se asigura deblocarea relatiei sau functionalitatea in conditii de raceala intre cei doi actori principali sau la solicitarea lor.
Mecanismul de solutionare a disputelor este alcatuit din consilieri si ministri, cu o persoana desemnata de catre fiecare parte care sa conduca fiecare componenta. Desemnarea se va face in functie de tema discutata, si vor fi evitate persoanele controversate sau inacceptabile celeilalte parti. Chestiunea se abordeaza tehnic si juridic, se aleg variante si optiuni, prezentate celor doi decidenti pentru a conveni asupra formulei finale. Dezbaterile din cadrul mecanismului nu sunt publice si nici destinate publicitatii pana la convenirea lor de catre decidenti.
Presedintele Romaniei Primul MinistruTraian Basescu Victor-Viorel Ponta11 decembrie 2012
