Disfagia sau dificultatea la inghitire

Cert este faptul ca trebuie sa va adresati unui specialist gastroenterolog pentru ca aceasta stare, chiar daca e tranzitorie la inceput, semnifica o tulburare ce trebuie diagnosticata si tratata.
In functie de teritoriul posibilelor cauze, medicii impart disfagiile in preesofagiene (sau oro-faringiene) si esofagiene. Unii pacienti prezinta aceasta senzatie doar la alimentele solide (ca in cazul afectiunilor obstructive), dar unii nu pot tolera nici lichide (ca in cazul acalaziei – absenta contractiilor esofagului la inghitire).
Senzatia nu trebuie confundata cu cea de “nod in gat” care survine in cadrul unor emotii foarte puternice – pozitive sau negative, cunoscut sub denumirea stiintifica de “globus histericus”. In cazul acestei manifestari simptomele chiar se amelioreaza in timpul inghitirii (cum ar fi bautul unui pahar de apa sau chiar mancare solida).
Disfagia indica o tulburare a motilitatii sau chiar o afectiune organica a regiunilor anatomice din jurul faringelui sau esofagului. In cazul adultilor, cauzele cele mai frecvente sunt refluxul gastro-esofagian, tumori benigne sau maligne, diverse tulburari neurologice sau musculare care influenteaza mus-chii scheletici (dermatomiozita, miastenia gravis, Parkinson, etc).
La copii, mai des sunt incriminate diverse malformatii congenitale ori dobandite (esofagita herpetica de exemplu) sau refluxul gastro-esofagian.
In multe situatii disfagia esofagiana se insoteste si cu tulburari de motilitate ale musculaturii netede a esofagului – cum ar fi spasmul esofagian, acalazia (incetinirea sau chiar absenta peristaltismului esofagian si relaxarea sfincterului esofagian inferior).
Testele care se impun in aceste situatii sunt endoscopia, radiografia cervicala si toracica, pe “gol” si cu substanta de contrast (de ex. bariu) si chiar tomografie computerizata toracica. Medicul testeaza permeabilitatea esofagiana pentru a exclude inflamatia si evalueaza starea nutritionala. Sunt situatii in care pacientul trebuie spitalizat pentru asigurarea functionalitatii cailor respiratorii superioare, iar in unele cazuri medicii se vad nevoiti sa intervina chirurgical pentru dilatarea esofagului (pneumatica sau instrumentara).
In final retineti ca factorii de risc pentru aceasta afectiune sunt fumatul, istoricul lung al refluxului gastro-esofagian, consumul regulat de alcool la masa, iar consumarea de alimente prea reci sau prea fierbinti poate agrava boala de fond.

Urmărește-ne pe Google News