Doi profesori critică schimbările din structura anului școlar: „Ministerul Educației nu pare să gândească mai departe de săptămâna viitoare”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deciziile luate de Ministerul Educației au atras numeroase critici din partea părinților și a elevilor. Totodată, mulți profesori s-au plâns de modificările „din mers” făcute de ministrul Sorin Cîmpeanu. Doi profesori Merito, Doru Căstăian și Iulia Sfetcu-Măndăşescu, au spus pentru Libertatea că multe din deciziile Ministerului Educației sunt luate la repezeală, fără o fundamentare corectă și fără consultarea elevilor și a cadrelor didactice.
Cuprins:
Potrivit unui anunț făcut joi, 25 martie, de Ministerul Educației, examenele naționale se vor susține la datele stabilite deja, iar structura anului școlar rămâne nemodificată în cazul claselor terminale, a VIII-a și a XII-a. Preșcolarii și elevii din celelalte clase vor avea vacanță din 2 aprilie până în 4 mai, iar anul școlar se prelungește în cazul lor cu o săptămână, până pe 25 iunie, când va începe vacanța de vară.
Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, desemnat profesor Merito în 2018, crede că situația învățământului românesc este gravă, iar Ministerul Educației încearcă să ascundă acest lucru, dând o aparență de normalitate.
„Au găsit formula asta cu vacanța, ca să răspundă și presiunilor Ministerului Sănătății, să nu-i spună carantină, ceea ce în linii mari este, și cumva să pară că au lucrurile sub control. Ceea ce eu nu înțeleg este de ce nu s-a păstrat structura inițială a anului școlar și să le permită copiilor să facă ore online? Senzația mea este că se încearcă să ținem cât mai multe școli deschise și să nu dăm impresia că lucrurile sunt foarte grave”, spune Doru Căstăian.
„Se decide în funcție de ce au aflat în ultimele trei zile”
În opinia sa, ideea învățământului exclusiv online este depășită, iar elevii resimt din plin lipsa de socializare din ultimele luni.
„Cred că s-a ajuns la un moment în care, atât pentru copii, cât și pentru profesori, este greu să mai stea exclusiv online. Văd la elevii mei efectele lipsei de socializare și de contact. Sunt destul de multe studii care spun că există impact chiar și asupra învățării, chiar și acolo unde există condițiile tehnice să faci predare online. Pe de altă parte, nu cred că aducerea tuturor elevilor la școală în acest moment este o soluție bună, în condițiile în care campania de vaccinare merge destul de greu”, spune Doru Căstăian.
Nici ideea prelungirii vacanței nu este considerată oportună. Doru Căstăian consideră că Ministerul Educației ia măsuri bazate pe cifre de moment, fără să se preocupe de realizarea unui plan pe termen mediu și lung.
„Nu înțeleg nici ideea să facem vacanța foarte lungă. Să-i pui acum să stea peste o lună degeaba, iar apoi să crezi că la începutul lunii mai, când este soare și frumos afară, vei reuși să îi aduni, nu este fezabil. Una peste alta, mi se pare o bâjbâială, poate pe undeva justificată, pentru că nici epidemiile nu evoluează absolut previzibil, dar ce mă îngrijorează este lipsa unui plan”, susține dascălul.
Nimeni la Ministerul Educației nu pare să gândească mai departe de săptămâna viitoare. Să facă niște scenarii: ce facem dacă este bine, ce facem dacă este rău. Tot timpul mi se pare că se decide în funcție de ce au aflat în ultimele trei zile, ceea ce nu este deloc în regulă. Se reacționează la epidemie, nu se acționează.Doru Căstăian, profesor:
„Elevii nu sunt testați de COVID la școală”
Profesorul povestește și cum se acționează, în unitatea de învățământ, dacă un elev este infectat cu SARS-CoV-2.
„Copilul era trimis acasă, iar ceilalți elevi din clasă nu erau testați. Am avut un copil cu ambii părinți infectați, internați în spital. Elevul a fost trimis acasă, fără să-l testeze, și apoi nu a fost testat niciun copil din clasă. Despre ce vorbim?”, se revoltă Doru Căstăian.
Mulți copii au dezvoltat probleme psihice
Elevii sunt total bulversați de actuala situație, iar mulți dintre ei au dezvoltat afecțiuni psihice.
„Îi simt obosiți psihic, răspund tot mai greu la aproape orice stimulare. Mă refer aici la elevii care chiar s-au străduit, nu la cei care au fost relaxați de la început. O spun psihiatrii, că se confruntă cu din ce în ce mai multe depresii și anxietate morbidă. Am și eu astfel de cazuri de elevi. Este adevărat că ei aveau probleme și înainte de pandemie, dar acestea s-au accentuat acum. Nu cred că se mai poate călca prea mult pedala lockdown-ului și nici cu învățământul online.”
„Anul acesta o să o târâm cumva, dar dacă le spui copiilor că anul viitor vor învăța tot online, cred că va ieși revoluție”, conchide Doru Căstăian. <br>
Risc de abandon școlar pentru mulți elevi din cauza învățământului online
Iulia Sfetcu-Măndăşescu, profesoară în învăţământul special la Şcoala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1 din Bucureşti, desemnată profesor Merito în 2018, consideră că nu s-a ținut deloc cont de nevoile copiilor în învățământul online.
„Ar trebui să vorbim în primul rând de nevoile copiilor. Pe mine m-a deranjat foarte tare că nu s-a venit cu niște măsuri specifice pentru școlile speciale. Pentru copiii cu dizabilități, învățământul online nu funcționează așa cum ar trebui. Cred că în general aceste măsuri luate așa, pentru toată lumea, fără să ținem cont de niște indicatori, de specificul școlilor, de zona în care se află, de posibilitățile copiilor, de necesitățile familiei, nu sunt în regulă. Sunt foarte mulți copii care sunt în risc de abandon școlar din cauza învățământului online”, susține profesoara.
„Ar fi fost bune niște statistici oneste”
Iulia Sfetcu-Măndăşescu vine și cu soluții concrete: copiii să vină la școală prin rotație, acolo unde clasele au un număr mare de elevi, iar în învățământul special, elevii să poarte viziere, din cauza deficiențelor pe care le au.
„Cred că după trei săptămâni de învățământ online, copiii trebuie să se întâlnească cu colegii și profesorii, pentru a se mai face și câte o evaluare, să se ajusteze metodele de predare. Sunt copii care nu s-au văzut cu colegii și profesorii lor poate din luna martie a anului trecut.
Înțeleg că principala noastră grijă este să nu ne îmbolnăvim, dar cu multă responsabilitate s-ar fi putut ajusta aceste măsuri, poate cu încurajarea activităților în aer liber”, crede dascălul.
Iulia Sfetcu-Măndăşescu consideră că elevii au fost extrem de afectați, inclusiv din punct de vedere al sănătății mintale, în ultimul an, după izbucnirea pandemiei. În vacanța de Crăciun, a mers prin țară și a constatat că școlile fuseseră închise în numeroase sate, deși incidența de infectare era foarte mică.
Ar fi fost bune niște statistice oneste, ca să vedem ce s-a pierdut și ce se mai poate recupera. Copiii sunt bulversați și va fi foarte greu pentru ei să accepte o nouă schimbare în structura anului școlar. Cred că în primul rând ar trebui să îi întrebăm și pe ei ce părere au de acest învățământ online și ce și-ar dori. Nu spune nimeni să fim iresponsabili, dar responsabilitatea noastră este bunăstarea copiilor.Iulia Sfetcu-Măndăşescu, profesoară:
