Kremlinul a numit două condiții pentru a putea accepta încetarea focului în războiul cu Ucraina

„Cauzele profunde”

„Sancțiunile trebuie ridicate, toate acțiunile ilegale împotriva Rusiei trebuie retrase, iar activele confiscate în Occident trebuie returnate”, a declarat Lavrov într-un interviu acordat ziarului maghiar Magyar Nemzet, publicat luni.

Lavrov a reiterat poziția Kremlinului conform căreia orice rezoluție trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului lansat împotriva vecinului său în februarie 2022.

Oficialii ruși au invocat în repetate rânduri termenul „cauze profunde”, despre care Putin a spus că printre acestea se numără retragerea Ucrainei din regiunile parțial ucrainene și abandonarea candidaturii la NATO. 

Recunoașterea oficială a teritoriilor ocupate

Lavrov a insistat, de asemenea, ca comunitatea internațională să recunoască oficial Crimeea și regiunile parțial ocupate Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia ca parte a Rusiei.

„Toate aceste teze ar trebui consacrate într-un acord de pace obligatoriu din punct de vedere juridic. Ucraina trebuie să se întoarcă la rădăcinile statalității sale și să urmeze spiritul și litera documentelor care au creat baza juridică a existenței sale. Aș dori să reamintesc că Ucraina și-a declarat statutul de țară neutră, nealiniată și lipsită de arme nucleare în Declarația de Suveranitate Statală din 1990. În august 1991, Sovietul Suprem a adoptat Legea privind Declarația de Independență a Ucrainei, care a confirmat inviolabilitatea prevederilor Declarației. Declarația de Independență este inclusă în preambulul actualei Constituții a Ucrainei”, a explicat Lavrov.

El a menționat referendumurile organizate în toamna anului 2022, care au fost condamnate pe scară largă de observatorii internaționali ca fiind ilegitime și desfășurate sub constrângere și ocupație militară.

„În Ucraina, rușii au fost persecutați și uciși”

Totodată, ofcialul de la Kremlin a continuat să spună că „în Ucraina, rușii au fost persecutați și uciși”. „Această politică a început să fie urmată imediat după lovitura de stat din februarie 2014 de la Kiev. Naționaliștii care au preluat puterea au promis că vor „îneca în sânge” Crimeea vorbitoare de limbă rusă, care nu a acceptat rezultatele loviturii de stat, și au trimis „trenuri ale prieteniei” pline cu militanți neonazisti în peninsulă pentru a masacra populația Crimeei”, a precizat Serghei Lavrov.

De asemenea, a mai menționat că, după 2014, „unitățile punitive ucrainene au ucis peste zece mii de ruși și locuitori vorbitori de limbă rusă din Donbas – civili nevinovați”. 

„Regimul de la Kiev a declarat război limbii și culturii ruse. Încălcând Constituția Ucrainei și obligațiile internaționale ale Kievului de a proteja drepturile omului și drepturile minorităților naționale, au fost adoptate legi care interziceau utilizarea limbii ruse în educație, știință, cultură, mass-media, publicitate, servicii și chiar în viața de zi cu zi, iar etnicii ruși care refuzau să renunțe la strămoșii și tradițiile lor au fost supuși unei discriminări flagrante”, a mai spus Lavrov.

Acesta a mai declarat că și alte grupuri etnice, „inclusiv maghiari, români, polonezi, bulgari, armeni, belaruși și greci, au suferit, de asemenea, ucrainizări forțate. Ei știu bine acest lucru la Budapesta. Astăzi, Rusia și Ungaria își apără public compatrioții. Ne putem uni eforturile în acest sens”.

Ce spune despre „invadarea Europei”

În ceea ce privește informația potrivit căreia președintele rus Vladimir Putin vrea să „invadeze” Lumea Veche și să extindă influența Rusiei în Europa a spus:

„Asemenea acuzații sunt într-adevăr formulate. Le auzim. Poate că cei care fac aceste afirmații știu mai multe despre planurile Rusiei decât noi. Cel puțin noi nu știm nimic despre planurile noastre de a „ataca Europa”, cu atât mai puțin despre „invadarea” Europei(…) Ei demonizează constant țara noastră prin manipulările lor în spațiul informațional. Încearcă să insufle în conștiința publică teza despre presupusele ambiții imperiale ale conducerii ruse”.

Care ar fi scopul principal

El a mai spus că Rusia rămâne „deschisă unei rezoluții politice și diplomatice a conflictului”, dar a avertizat că Moscova nu urmărește „o încetare temporară a ostilităților” care ar permite Ucrainei și aliaților săi occidentali să se regrupeze.

„Scopul ar trebui să fie o pace durabilă”, a spus el, respingând orice propuneri care ar îngheța doar liniile frontului actuale.

„Rusia nu dorește o pauză care ar permite guvernului Ucrainei și susținătorilor săi străini să se regrupeze, să continue mobilizarea și să-și consolideze capacitatea militară”, a spus el.

Delegațiile rusă și ucraineană au schimbat memorandumuri care subliniază condițiile pentru un posibil armistițiu, în timpul negocierilor de la Istanbul din 2 iunie. Documentele au relevat diferențe evidente de poziție, dintre care multe sunt probabil ireconciliabile. Cele două părți nu au mai purtat discuții directe de atunci.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE