Drept La Replică: Poziție Publică ASF

Prin urmare, ASF face următoarele precizări:

Actul normativ nu restrânge dreptul de proprietate al participanților și nu transferă statului controlul asupra activelor, ci finalizează reforma pensiilor private, începută în urmă cu mai bine de 18 ani, prin crearea unui regim de plată clar, predictibil și sigur, astfel încât economiile acumulate într-o viață de muncă să se transforme într-un venit stabil la vârsta pensionării, nu într-o sumă consumată rapid, cu riscul vulnerabilizării financiare ulterioare. Prin urmare, pensia privată nu trebuie confundată cu un depozit bancar.

În fapt, legea marchează trecerea firească de la faza de construcție a sistemului la cea de maturizare, într-un moment în care România își aliniază politicile publice la principiile Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Aderarea la OCDE presupune armonizarea legislației naționale cu principiile și standardele acestei organizații. Grupul de Lucru pentru Pensii Private al OCDE (WPPP – Working Party on Private Pensions) a formulat pentru sistemul de pensii private din România o singură recomandare prioritară: ,,Adoptarea unei legislații care să definească și să structureze diferitele opțiuni de alocare a activelor acumulate pentru finanțarea pensionării, într-un mod care să asigure coerența cu proiectarea fazei de acumulare.”

Legea românească de plată a pensiilor private pune în aplicare Recomandarea 7 din OECD Roadmap for the Good Design of Defined Contribution Retirement Savings Plans, care prevede expres faptul că: (…) „plățile unice integrale ar trebui descurajate în general, cu excepția cazurilor de solduri mici sau circumstanțe extreme”. Mai mult, potrivit OECD Pensions Outlook 2024, „accesul anticipat la economii pentru pensie trebuie considerat o măsură de ultimă instanță, aplicabil doar în circumstanțe de dificultăți semnificative”.

Prevederile legii au în vedere standardele OCDE, experiența țărilor care au sisteme similare cu Pilonul II din România, precum și practicile consacrate din state dezvoltate ce operează scheme ocupaționale ori voluntare. Comparațiile pot fi făcute doar între sisteme similare, orice alt tip de comparație distorsionează rezultatele și nu are relevanță.

În țări cu arhitectură similară sau cvasi similară cu Pilonul II autohton se regăsesc limite explicite pentru plata unică din contul individual, de regulă între 20 și 30%, cum este în Croația 20%, Lituania 25%, Malta 30%, iar în Slovacia și Bulgaria plata forfetară este permisă doar condiționat, în funcție de anumite criterii.

În paralel, state cu scheme predominant ocupaționale sau voluntare, diferite de modelul românesc, aplică de asemenea restricții la retragerea unică tocmai pentru a proteja venitul la bătrânețe. Spre exemplu, Germania permite 30% pentru planurile Riester și nu permite plată unică pentru planurile Rürup, iar Olanda introduce de la 1 iulie 2026 o retragere unică de 10%.

Așadar, soluția adoptată în România este în linie cu practicile europene și cu recomandările OCDE privind decumularea graduală și protecția împotriva riscului de longevitate.

Mai mult decât atât, prevederile art. 2 alin. (1) pct. 25 din Legea nr. 411/2004 definesc pensia privată drept suma plătită periodic participantului sau beneficiarului, în mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public. Termenul de pensie se referă în mod explicit la suma de bani acordată periodic unei persoane, de obicei lunar, de către stat sau de către un fond de pensii, după încetarea activității profesionale conform vârstei legale reglementate, pe parcursul vieții.

Într-adevăr, articolul 36 din Legea nr. 411/2004 face referire şi la plata unică, dar aceasta este o situaţie excepțională, atunci când activul acumulat în contul participantului are o valoare redusă care nu permite acordarea unei pensii private. Prin urmare, conform Legii nr. 411/2004, participanţii au ştiut de la început că plata pensiei se face periodic şi că plata unică este posibilă numai în cazul excepţional în care activul acumulat este redus, asa cum sunt și practicile internaționale.

Astfel, plata unică rămâne o opțiune doar pentru conturile cu valori reduse, în timp ce pentru participanții cu economii consistente se instituie un cadru coerent, reglementat și sigur de plată graduală, în deplină conformitate cu principiile OCDE și cu standardele europene privind protecția venitului la vârsta pensionării.

În altă ordine de idei, trebuie menționat faptul că dreptul de proprietate asupra activului personal rămâne garantat. Participantul este proprietarul acestuia, iar sumele nu sunt confiscate și nu intră în patrimoniul statului, iar activul continuă să fie investit și în faza de plată. Precizăm încă o dată că nu este vorba de nicio „expropriere mascată” sau „colectivizare”, modalitatea de eșalonare nu afectează dreptul de proprietate, întrucât participantul nu pierde fondurile, ci le primește în tranșe, beneficiind și de fructificarea lor. Dreptul de proprietate se referă la dreptul de a primi bunul în condițiile reglementate de lege și nu neapărat de a-l primi imediat și integral. Eșalonarea plăților nu anulează și nici nu afectează dreptul de proprietate, ci reprezintă o pensie, așa cum este definită în legislația din țările UE.

În același timp, activul nu poate fi executat silit, cesionat, tranzacționat sau gajat, iar utilizarea sa este legată exclusiv de obținerea unei pensii private, așa cum a fost informat fiecare participant încă de la aderare.

Mecanismul de plată este echilibrat și flexibil. Participanții pot opta pentru o retragere forfetară de până la 30% din activul acumulat, în condițiile legii, iar diferența se plătește lunar pe o perioadă de până la opt ani sau sub formă de pensie viageră, în funcție de mărimea activului și de opțiunea persoanei, cu menținerea investirii sumelor în plată și cu regim fiscal favorabil.

Totodată, stabilirea unei perioade de 8 ani pentru plățile programate nu este întâmplătoare, ci se bazează pe date statistice solide și pe bune practici internaționale. Potrivit EUROSTAT, speranța de viață în România este de aproximativ 76,6 ani (80,5 ani pentru femei și 72,9 ani pentru bărbați). Acest lucru plasează speranța de viață în intervalul 8 – 15 ani, după pensionare. Astfel, a fost aleasă cea mai redusă perioadă a intervalului pentru plata pensiei private.

În cele mai multe jurisdicții atunci când se aleg plăți programate se pornește fie de la speranța de viață (se constată o creștere a acesteia în ultimii ani) sau perioade care depășesc 10 ani (mai ales țările nordice). Astfel, Bulgaria a adoptat o durată de 10 ani, Slovenia între 15 și 20 de ani, iar țările nordice (Danemarca, Finlanda) oferă opțiuni flexibile și extinse.

Pragurile și perioadele au fost stabilite ținând seama de date statistice obiective privind speranța de viață și de bunele practici internaționale, pentru a asigura un flux de venituri realist în prima decadă de la pensionare și pentru a preveni riscul epuizării rapide a economiilor. Pragul minim a fost introdus în baza prevederilor Legii nr. 411/2004 – art. 41 lit. h) potrivit căruia se impune stabilirea sumei necesare pentru obținerea unei pensii private minime și s-a luat ca referință valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public (1.281 lei la nivelul anului 2025). Această valoare reprezintă un prag minim pentru pensia din Pilonul II și Pilonul III și nu este o limitare, participanții cu active mai mari putând stabili o valoare lunară de plată mai ridicată, în funcție de valoarea activului și de respectarea condiției privind perioada de plată de 8 ani.

Perioada de plată pentru o mare parte din membri poate fi chiar mai mică decât perioada de 5 ani prevăzută la acest moment prin reglementările în vigoare privind utilizarea activului net al participantului. Astfel, acest prag este avantajos atât pentru participanții cu un venit redus al activelor, cât și pentru cei cu venituri ridicate.

Cazurile cu solduri mici sau afecțiuni oncologice rămân eligibile pentru plată unică integrală, așa cum prevede deja cadrul în vigoare.

În concluzie, legea privind plata pensiilor private protejează economiile participanților, consolidează predictibilitatea veniturilor la bătrânețe, aliniază sistemul românesc la standardele OCDE și la practica europeană și întărește sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii private.

ASF rămâne pe deplin angajată să acționeze exclusiv în interesul participanților, să asigure transparența și stabilitatea cadrului de reglementare și să combată ferm dezinformarea în spațiul public.

Drept la replică: Poziție publică ASF

Alte știri

Monden

Politic