Dumitru Dian Popescu, sursa „Marius” a Securității comuniste. Fostul senator PNL, invitat regulat la Realitatea Plus, turnător cu „acte în regulă”

Traseism politic după intrarea în Senat

Popescu a fost membru al Senatului României în perioada 2012 – 2016. 

A demisionat din PNL în decembrie 2015, când s-a alăturat Grupului Parlamentar Liberal Conservator. Apoi, s-a înscris în ALDE și a fost consilier personal al ministrului energiei, Toma Petcu, până în 2018. 

Ulterior nu a mai activat din punct de vedere politic, dar, în ultimii ani, a manifestat o apropiere de partidul AUR prin participarea la dezbateri ce aveau ca temă probleme din domeniul energiei. De asemenea, este invitat regulat la emisiunile postului de televiziune Realitatea Plus.

În 2015, Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a eliberat o adeverință care atesta faptul că în arhive există un angajament al său semnat cu Securitatea, în iulie 1989, cu numele conspirativ „Marius”, în sarcina sa fiind supravegherea informativă a studenților străini aflați la studii la Institutul de Petrol și Gaze Ploiești, unde era student. Totuși, la momentul respectiv s-a considerat că acestuia nu i se poate atribui calitatea de colaborator al Securității, în sensul legii. 

Recomandări

Cine sunt cei doi viceprimari care se luptă pentru locul lăsat liber de Nicușor Dan la Primăria Capitalei. Bijuterii și ceasuri de 30.000 de euro, multe firme și patru apartamente

Studentul yemenit urmărit de „Marius”

În 2020, a fost verificat, din oficiu, din nou, în calitate de candidat la alegerile parlamentare din partea PPUSL – Partidului Puterii Umaniste (Social-Liberal). 

S-au identificat dovezi noi, iar CNSAS a înaintat dosarul în instanță cu solicitarea constatării calității de colaborator al Securității. 

Procesul s-a finalizat în 18 martie 2025, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă a menținut hotărârea Curții de Apel București care a constatat că „pârâtul Popescu Dumitru Dian a fost colaborator al Securităţii în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008”. 

Reprezentanții CNSAS au susținut că fostul politician, pe parcursul colaborării cu Securitatea, a furnizat informaţii prin care a denunţat activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa realităţilor sociale, economice şi politice din ţara aflată sub dictatura comunistă, informaţii care au vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată şi a dreptului la libertatea cuvântului. 

Astfel, din discuţiile purtate cu un student yemenit, aflat în anul I, la specializarea Foraj, sursa „Marius” relata următoarele: 

„Este total intrigat de politica dusă de țara noastră, comparativ cu cea din celelalte țări socialiste, arătând că, datorită acesteia, am rămas singuri și alături de noi doar «nenorociții de coreeni». Cel în cauză arăta că țara sa nu e prezentă cu nici o delegație la lucrările Congresului al XIV-lea, întrucât, în afară de ambasada pe care o au în RSR, nu au relații decât pe linie de învățământ, unde plătesc taxele în dolari, în rest nu îi interesează cu nimic politica pe care o duce țara noastră”.

Recomandări

O rețea de interlopi români ar fi comandat furtul tezaurului dacic de la Muzeul Drents. Un club interzis de motocicliști ar fi implicat

„Atenţie să nu deconspirăm sursa”

Pe baza informațiilor furnizate de fostul senator, organele de Securitate au dispus măsuri pentru supravegherea informativă a studentului yemenit:

* Nota ofiţerului, nedatată, olografă, semnată olograf de cpt. D.G., Serv. 1, ISJ Prahova: „Obs.: A.S. este lucrat în DUI. Sarcini: Sursa a fost dirijată să ne semnaleze poziţia faţă de ţara noastră a obiectivului, comentariile pe care le face, relaţiile şi natura lor. Măsuri: Executarea măsurilor prevăzute în caz. Sursa a primit şi alte sarcini. Exploatarea notei la Buletinul Informativ. Măsuri de prevenire în caz, adecvate”.

* Însemnare marginală nedatată, olografă, semnată olograf indescifrabil, ISJ Prahova: „Măsura de atenţionare prin factorii educaţionali”. 

* Însemnare marginală din 23.11.1989, olografă, semnată olograf de lt.col. U.N., ISJ Prahova: „În 30 zile verificaţi informaţia, apoi vom hotărî. Atenţie să nu deconspirăm sursa”.

Prin angajamentul semnat cu Securitatea, cu șase luni înainte de căderea regimului comunist, Dumitru Dian Popescu s-a angajat să colaboreze în mod secret şi organizat cu organele de securitate. 

A convenit să furnizeze date şi informaţii despre fapte şi persoane care fac obiectul muncii acestora, angajându-se ca în munca de colaborare să fie sincer, corect şi să nu divulge secretul colaborării niciunei persoane, indiferent de funcţie şi grad de rudenie. Datele şi informaţiile urma a le furniza sub formă de notă scrisă şi a le semna cu numele „Marius”, în loc de numele său real. 

Recomandări

Avertisment: „Rezolvarea problemei deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor e o iluzie periculoasă”. Interviu cu economistul Andrei Mocearov

Apărarea lui Dumitru Dian Popescu

Fostul senator s-a apărat, invocând adeverința din 2015, care atesta necolaborarea cu Securitatea, precum și faptul că nu mai deținea nicio funcție politică, iar studentul străin era deja urmărit de Securitate la momentul în care a semnat el angajamentul.

„Activitatea concretă, astfel cum rezultă din materialul probator, a determinat o aprofundare a urmăririi informative a unei persoane deja aflate în evidențele Securității, informaţiile furnizate îngrădind dreptul la viaţă privată şi libertatea de exprimare, prevăzute de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, ratificat de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România prin Decretul nr. 212/1974, respectiv de art. 28 din Constituţia României din 1965 şi de art. 19 din pactul antemenţionat. 

Aspectele de fapt învederate prin nota informativă denunţau o atitudine potrivnică regimului comunist, delaţiunile pârâtului informând Securitatea asupra criticilor formulate de către numitul A. Al. S. cu privire la regimul comunist, interferând cu posibilitatea de a răspândi, într-o formă critică, idei despre conducerea comunistă a statului”, a statuat magistratul care a judecat cauza. Judecătorul a constatat şi o atingere a vieţii private a studentului străin.

„(…) nu este pertinentă apărarea pârâtului cum că A. Al. S. era urmărit informativ dinainte, pentru că era un pericol raportat la combaterea terorismului, câtă vreme din niciun înscris nu rezultă că cetăţeanul străin era suspectat de acte de terorism, ci doar că era «lucrat la DUI», iar nota şi însemnările marginale ale lucrătorilor de Securitate sunt în sensul luării de măsuri în raport de persoana vizată, iar nu de inacţiune pe motiv că delaţiunile nu ar fi constituit vreo noutate”, a mai susținut instanța. 

De asemenea, a fost anulată și apărarea bazată pe adeverința din 2015: „Nici faptul că, anterior, i s-a eliberat de către reclamant Adeverinţa nr. 3107/29.09.2015, prin care s-a reţinut că nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii, în sensul legii, nu impietează asupra concluziei că a fost colaborator al Securităţii. Aceasta în contextul în care, la baza emiterii adeverinţei au stat actele dosarului nr. R 341035. Or, ulterior emiterii adeverinţei, pe fondul deţinerii de către C.N.S.A.S a unui fond arhivistic complex, au fost identificate materiale arhivistice distincte, regăsite în dosarul nr. 7950, ce fundamentează concluzia că pârâtul a colaborat cu Securitatea”.

Foto: Facebook

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro