„Economia Kalașnikov”. Producția militară a Rusiei duduie, spre surprinderea strategilor occidentali, și oferă un avantaj uriaș pe front

Contrastul de pe frontul ucrainean nu ar putea fi mai evident.

În timp ce Ucraina face eforturi să economisească muniția și cere aliaților noi livrări de obuze și echipamente – pe care aceștia le oferă deja cu țârâita – Rusia se bucură de o creștere masivă a producției industriale militare, care a întrecut deja așteptările multor strategi occidentali din domeniul apărării.

Cheltuielile totale pentru apărare ale Rusiei au crescut până la un nivel estimat de 7,5% din PIB, lanțurile de aprovizionare au fost reproiectate pentru a evita sancțiunile, iar fabricile care produc muniții, vehicule și echipamente funcționează non-stop, adesea în schimburi obligatorii de 12 ore cu ore suplimentare duble, pentru a susține mașinăria de război rusă.

Transformarea a plasat apărarea în centrul economiei rusești.

Putin a afirmat luna aceasta că au fost create 520.000 de noi locuri de muncă în complexul militar-industrial, care angajează acum în total aproximativ 3,5 milioane de ruși, adică 2,5% din populație.

Mecanicii și sudorii din fabricile rusești care produc echipamente de război câștigă acum mai mulți bani decât unii manageri și avocați, potrivit unei analize a publicației The Moscow Times, care a analizat datele privind forța de muncă din Rusia din luna noiembrie.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Putin a vizitat joi Uralvagonzavod, cel mai mare producător de tancuri de luptă din țară, unde muncitorii s-au lăudat că a fost printre primii care au stabilit o producție non-stop. Liderul rus a promis finanțare pentru a ajuta la formarea a încă 1.500 de angajați calificați pentru uzină.

Într-un moment în care războiul intră în al treilea an, investițiile masive ale Rusiei în armată i-au îngrijorat pe oficialii și experții europeni, care admit acum că NATO a subestimat reziliența Rusiei.

„Încă nu am văzut unde este punctul de ruptură al Rusiei”, a declarat Mark Riisik, director adjunct în cadrul departamentului de planificare a politicilor din cadrul Ministerului Apărării din Estonia.

„Practic, o treime din bugetul lor național se duce pe producția militară și pe războiul din Ucraina. Dar nu știm când va avea cu adevărat un impact asupra societății. Așa că este puțin dificil să spunem când se va opri acest lucru”, a spus el, potrivit The Guardian.

Un indicator-cheie a fost producția internă de obuze. Riisik a calificat tendințele drept îngrijorătoare, menționând că aceasta ar putea depăși 4 milioane de unități în următorul an sau doi.

Importul a mai mult de un milion de obuze deja din Coreea de Nord și un stoc strategic de milioane de obuze oferă Rusiei o rezervă suplimentară.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

În timp ce acest număr poate să nu ofere Rusiei capacitatea necesară pentru a obține câștiguri teritoriale semnificative în 2024 sau 2025, el pune totuși Ucraina într-un dezavantaj semnificativ pe linia frontului, unde Rusia are o superioritate de cel puțin trei la unu în ceea ce privește focul de artilerie, și adesea chiar mai mult.

„Este mult mai mare decât ne așteptam, într-adevăr”, a spus Riisik, cu referire la producția militară rusească.

„Rușii plătesc pentru asta de ani de zile”

Producția actuală este opera complexului militar-industrial rusesc, un mastodont de aproape 6.000 de companii.

Multe dintre acestea nu au înregistrat profit înainte de război. Ceea ce lipsea acestui sistem în materie de eficiență a fost compensat însă prin capacitatea de rezervă și flexibilitate, atunci când guvernul rus a accelerat brusc producția de apărare în 2022, scrie The Guardian.

Richard Connolly, expert în armata și economia Rusiei la think-tank-ul Royal United Services Institute din Londra, a vorbit despre o „economie Kalașnikov”, despre care a spus că este „destul de puțin sofisticată, dar durabilă, construită pentru utilizare pe scară largă și pentru utilizare în conflicte”.

„Rușii plătesc pentru asta de ani de zile. Ei au subvenționat industria de apărare și mulți ar fi spus că risipesc banii pentru eventualitatea că într-o zi vor trebui să fie capabili să o extindă. Așa că a fost ineficient din punct de vedere economic până în 2022, iar apoi, dintr-odată, a început să pară o planificare foarte inteligentă”, a observat el.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Acest lucru diferă în mod semnificativ de strategia producătorilor de armament occidentali, în special europeni, care, în general, desfășoară operațiuni suple, ce funcționează la nivel transfrontalier și sunt concepute pentru a maximiza profitul pentru acționari.

Rusia va avea dificultăți în aprovizionarea cu componente pentru arme mai complexe, cum ar fi rachetele, în special dacă sancțiunile sunt aplicate mai strict. Dar, deocamdată, a reușit să furnizeze în continuare rachete balistice Iskander și, de asemenea, rachete de croazieră Kh-101.

La începutul anului 2023, guvernul rus a transferat mai multe uzine către conglomeratul de stat Rostec, pentru a moderniza și eficientiza producția de proiectile de artilerie și alte elemente-cheie în efortul de război, cum ar fi vehiculele militare.

Războiul generează „o redistribuire fără precedent a bogăției”

Uzina din Kazan, una dintre cele mai mari din țară, a angajat peste 500 de muncitori în decembrie, în cadrul unei campanii care a dus la o creștere de peste trei ori a salariului mediu lunar la uzină, de la 25.000 de ruble (250 de euro) la 90.000 de ruble (915 euro), potrivit lui Alexander Livșiț, directorul uzinei.

Anunțurile de angajare oferă ture de noapte, de la miezul nopții până la ora 8 dimineața, și protecție față de serviciul militar pentru cei care încearcă să evite linia frontului.

Mulți dintre cei angajați au trebuit să fie atrași din regiunile învecinate, dovadă a lipsei severe de forță de muncă calificată din întreaga Rusie. De fapt, principala concurență în această cursă a angajării poate veni din partea armatei, care promite un salariu de peste 200.000 de ruble (2.000 de euro) pe lună celor care se înrolează pentru a lupta în război.

În regiunile din întreaga Rusie, această militarizare generează efecte sociale.

„Războiul a dus la o redistribuire fără precedent a bogăției, clasele mai sărace profitând de pe urma cheltuielilor guvernamentale pentru complexul militar-industrial”, a declarat Denis Volkov, directorul Centrului Levada, o firmă de sondaje și cercetări sociologice din Moscova.

„Muncitorii de la fabricile militare și familiile soldaților care luptă în Ucraina au dintr-odată mult mai mulți bani de cheltuit. Veniturile lor au crescut dramatic”, a explicat el.

Sondajul Levada a arătat că 5-6% dintre cei care „înainte nu aveau suficienți bani pentru a cumpăra bunuri de consum, cum ar fi un frigider, acum au urcat spre clasa de mijloc”.

Rusia va plăti pentru asta prin creșterea cheltuielilor pentru apărare la aproape 11 miliarde de ruble anul viitor, o creștere de 70%, care ar depăși cheltuielile sociale pentru prima dată de la Uniunea Sovietică încoace.

Cât de fezabilă este această strategie rămâne de văzut. Putin încearcă să finanțeze războiul, să mențină cheltuielile sociale și să evite o inflație galopantă în același timp, în timp ceea ce Alexandra Prokopenko, cercetător la Carnegie Endowment, numește o „trilemă imposibilă”.

Deocamdată, prețurile ridicate ale petrolului ajută la amortizarea problemelor. Dar războiul este gata să transforme economia rusă din interior.

„În trecut, pentru întreaga perioadă post-sovietică, aș fi spus că petrolul era sectorul principal al economiei rusești”, a declarat Connolly, citat de The Guardian. „Acum spun că este apărarea, iar petrolul este cel care va plăti pentru ea. Și asta pune probleme pe termen lung”, a subliniat el.

Producție non-stop

Lucrurile sunt ceva mai complicate atunci când vine vorba despre tancuri și alte blindate, așa că aici, Rusia a găsit o soluție de avarie.

O nouă analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) a estimat zilele trecute că Rusia a pierdut 3.000 de vehicule blindate de luptă în ultimul an și aproape 8.800 de la începutul războiului.

Incapabilă să producă un număr de vehicule în compensație, Rusia a recondiționat în principal echipamente îmbătrânite, de care multe alte state s-ar fi debarasat cu mult timp în urmă.

Fabricile rusești au susținut că au livrat 1.500 de tancuri de luptă principale în acest an, dintre care 1.180-1.280 au fost reactivate din depozite, potrivit IISS.

Aceste cifre, împreună cu transportoare blindate de trupe și vehicule de luptă de infanterie reactivate, au însemnat că Rusia ar fi „capabilă să își susțină asaltul asupra Ucrainei la ratele actuale de uzură pentru încă doi-trei ani și poate chiar mai mult”, a afirmat analiza.

Între timp, fabricile rusești au construit noi linii de producție și au făcut angajări, uneori apelând la muncă forțată pentru a crește producția.

„Este interzis să refuzi turele suplimentare”

Kurganmașzavod, care produce vehiculele de luptă pentru infanterie BMP-2 și BMP-3, a adus studenți și deținuți pentru a ajuta fabrica să își respecte termenele limită.

Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a vizitat fabrica în 2022 și a avertizat cu privire la potențialul de a face obiectul unor acuzații penale în cazul unor contracte de stat neexecutate.

Muncitorii au declarat presei locale că au fost trecuți la săptămâni de șase zile și schimburi de 12 ore.

Un lider de sindicat a declarat că noile schimburi au fost aplicate în temeiul unui ordin special emis de Putin în august anul trecut, care ar putea cere lucrătorilor să lucreze timp suplimentar „fără consimțământul lor”, atâta timp cât nu depășesc patru ore suplimentare pe zi.

„Astăzi, în Rusia, practic toate întreprinderile militaro-industriale cu ordine de stat suplimentare lucrează în conformitate cu acest program”, a declarat Andrei Chekmeniov, liderul Sindicatului rus al lucrătorilor industriali, pentru ziarul Novie Izvestia.

„De fapt, este interzis să refuzi turele suplimentare. Ori ești de acord, ori ești concediat, și nu există o a treia opțiune”, a spus el.

Urmărește-ne pe Google News