Editorial de Claudiu Săftoiu. România, în cătarea UE, pentru derivele în respectarea statului de drept
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cinci luni ne mai despart, până la preluarea de către România a președinției rotative a Uniunii Europene, răstimp în care Europa se află în plin asalt, împotriva țărilor membre-problemă. După Polonia și Ungaria, a venit rândul României să fie evaluată la standardele europene asumate, prin Tratatul de Aderare la UE: statul de drept, buna guvernare, independența justiției, repectarea drepturilor omului și a celor cetățenești. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat, dacă nu ar fi avut loc represiunea împotriva protestatarilor pașnici, la protestul din 10 august, și nici recentele modificări în forță ale cadrului legislativ intern. Aspectele semnalate reprezintă temele dezbaterii la care este invitată Viorica Dăncilă, ca prim-ministru al României. Șefa guvernului român va da explicații cu privire la statul de drept, în prima sesiune plenară a Parlamentului European, din luna octombrie 2018. Ulterior, în a doua sesiunea plenară din octombrie, Parlamentul European va adopta o rezoluție, în privința violențelor din 10 august, de la București, ai căror vinovați lași se ascund în spatele unei blocade politice iresponsabile. Scutul revoltător este asigurat de PSD-ALDE - prin pârghiile pe care le au la dispoziție, ca partide aflate la guvernare. Respectarea statului de drept devine criteriu obligatoriu UE, pentru acordarea fondurilor europene
Liderii europeni sunt din ce în ce mai deciși să conecteze criteriile apărării democrației și a statului de drept cu sprijinul financiar al Bruxelles-ului, prin fonduri de coeziune de miliarde de euro. O dată devenită membră a Uniunii Europene, o țară care intră în derivă față de statul de drept nu poate cere Bruxelles-ului să ignore devierea de la principiile Tratatului UE, și să solicite sprijin financiar masiv.
Avertismentele europenilor cu privire la derivele guvernării PSD-ALDE nu au întârziat să apară. Franz Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a îndemnat, încă din martie, la București, coaliția de la putere să "nu meargă în direcția greșită". El s-a referit la modificarea pachetului de legi ale justiției și la riscul votării în parlament, sau al trecerii prin guvern, ca OUG, a amnistiei și grațierii faptelor de corupție. De atunci, semnalele au continuat să tot vină. Reprezentanți europeni au solicitat României consultarea Comisiei de la Veneția, pentru modificarea legilor Justiției, în varianta PSD-ALDE-UDMR. O delegație a acesteia se află chiar în aceste zile la București, pentru a semnala în ultimul moment riscul de adoptare a Legii amnistiei și grațierii, așteptat cu buzunarele și conturile burdușite ilegal, de hoții și corupții României. Deja, un proiect al acestei legi, depus de PSD, a trecut tacit, de Senat, chiar în această vară. Și chiar sub ochii îngăduitori ai opoziției parlamentare, care a uitat să semnaleze public grozăvia.
Activarea pentru România a articolului 7 din Tratatul UE - o probabilitate actuală
Presiunea europenilor asupra derapajelor Executivului românesc, în materia respectării statului de drept, se află la cote înalte. Chemarea la Bruxelles a premierului Dăncilă are în vedere strict un raport cu privire la violențele din 10 august. Semnalul este profund negativ.
De alftel, liderii de la Bruxelles sunt deciși să taie în carne vie, pentru ca Uniunea să își păstreze standardele democratice, libertățile cetățenești și proiectele comune, în acord cu tratatele semnate de fiecare stat-membru.
Până acum, Polonia și Ungaria au suportat deja consecințele iliberalismului instalat acasă, prin conduceri autocrate. În septembrie, Parlamentul European a activat articolul 7 din Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, împotriva Ungariei, pentru nerespectarea planului UE privind gestionarea comună a crizei imigranților, din 2015. Anterior, în decembrie 2017, Uniunea sancționase Polonia, în premieră istorică pentru UE. Comisia Europeană a acuzat Polonia că nu a modificat reformele judiciare controversate.
Efectele activării articolului 7 reprezintă, practic, o descalificare gravă a unui stat-membru, căruia i se suspendă dreptul de vot în cadrul Comisiei Europene, cea care adună și împarte banii Uniunii.
Mai devreme sau mai târziu, guvernarea PSD-ALDE va pleca de la putere. Ce va rămâne este însă o rușine pentru România, ca membru deplin al UE și NATO: o legislație judiciară permisivă cu corupții, o Constituție reviziuită și retrogradă, care limitează drepturile individuale, o atitudine a statului agresivă, în raport cu dreptul cetățenilor de a se exprima pașnic. Dacă vom fi sancționați de UE - familia care ne-a adoptat acum 10 ani și care ne îndrumă în fiecare zi -, pentru netrebniciile guvernului de la București și ale majorității parlamentare, nu alde Dragnea, Tăriceanu, ori acoliții lor politici și din media vor suferi, ci românii cei mulți și obișnuiți. Pentru care oportunitățile europene se vor închide, rând pe rând.
Claudiu Săftoiu – autorul este doctorand în informații și securitate națională, la Universitatea Națională de Apărare „Carol I. A fost președinte-director general al Televiziunii Române (2012 – 013), director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007) și consilier prezidențial (2004-2006). Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: „Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni (Editura Trei, 2003).
