Eduard Hellvig, Prima Reactie Despre Legile Securitatii Nationale

Mai multe propuneri legislative care ar putea modifica activitatea serviciilor secrete, adică SRI, SIE, SPP și STS, au fost publicate recent de g4media.ro. În esență, dacă drafturile vor fi adoptate în forma apărută în presă, serviciile de informații vor avea puteri sporite.

În acest context, Eduard Hellvig a oferit o declarație de presă, transmisă pe rețelele sociale ale SRI, fără ca jurnaliștii să aibă acces pentru a-i adresa întrebări.

„De peste două săptămâni, în spaţiul public se discută despre un pachet de legi referitoare la securitatea naţională şi despre modul în care acestea ar putea influenţa democraţia din România. Este normal ca societatea să fie preocupată de subiectul acestor legi. Totuşi, dezbaterea este centrată doar pe SRI, ceea ce, sigur, poate da de gândit”, și-a început Eduard Hellvig discursul.

Și a continuat: „Structurile de informaţii trebuie să fie în serviciul cetăţenilor prin tot ce întreprind, respectând legile ţării, drepturile şi libertăţile civile. În democraţie, este nevoie de echilibru! Pe de o parte, de respectarea drepturilor şi libertăţilor civile, iar pe de altă parte, de consolidarea instituţiilor statului în faţa unor ameninţări fără precedent, aşa cum sunt cele pe care le parcurgem în prezent”.

„Aducerea la zi a acestor legi, obiectiv ratat în ultimii 30 de ani”

Hellvig a punctat că nu va face niciun comentariu despre drafturile apărute în presă până când nu va exista o formă finală, trecută de Parlament: „Voi comenta conţinutul legilor abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, care va include consultarea publică și în care SRI nu are decât un rol consultativ”.

Recomandări

Puțină istorie: o carte care m-a umplut de admirație și o lectură mai mult decât necesară în aceste vremuri

„Aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani. Singurele legi existente sunt cele adoptate la începutul anilor 90, iar forma lor permite constant interpretări neclare”, a adăugat el.

Directorul SRI a făcut apoi o incursiune în trecut, explicând de ce actualele servicii secrete din România nu se pot compara cu fosta Securitate.

El a precizat că „este o idee total greșită că în anul 2022 serviciile de informații din România ar putea să revină la modelul fostei Securități”, pentru că acel model ținea de „regimul comunist totalitar, criminal, impus de o putere străină”.

Laboratoarele Securității au fost abandonate în grabă în decembrie 1989. Dar virușii dezvoltați în ele pătrunseseră deja adânc în societatea noastră. Un astfel de virus, și cel mai periculos, în opinia mea, este securismul.
Directorul SRI, Eduard Hellvig:

În opinia sa, securismul este „procesul de intenție, fără dovezi, manipularea adevărului și întreținerea unui conflict artificial între părți ale societății, între societate și instituțiile statului, între indivizi și societate” și „sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ținuți pe loc și în conflict unii cu alții”.

Recomandări

„Amenințări în creștere față de România și Republica Moldova”. Cum se folosește Moscova de tema „o nouă Românie Mare” pentru a instaura frică

Hellvig a mai spus că, în mandatul său, SRI a predat la CNSAS aproape toate dosarele fostei Securităţi pe care Serviciul nu le predase anterior.

Vrea maximum două mandate pentru șefi

Totodată, șeful SRI a spus că susține varianta ca funcția de conducere în cadrul structurilor de informații să fie limitată la două mandate.

„În 2016, la un an de la preluarea mandatului, am spus ceva ce susţin şi în prezent: cred că dincolo de celelalte prevederi, ar trebui stipulat în lege că funcţia de Director a unei astfel de structuri de informaţii să fie limitată la maximum două mandate, pentru că prea multă putere poate dăuna democraţiei”, a precizat Hellvig.

„Cred în continuare acest lucru şi mi-aş dori ca o astfel de prevedere să fie introdusă în noua legislaţie adoptată de Parlament”, a adăugat el.

Directorul SRI a încheiat afirmând: „Înţeleg personal foarte bine ce înseamnă abuzul unui stat cu instinct nedemocratic împotriva cetăţenilor săi”. „Și, tocmai de aceea, cât timp voi fi într-o funcţie publică, voi lupta pentru ca astfel de abuzuri să nu se mai repete”, a punctat Hellvig.

Recomandări

Cele 13 amendamente propuse de Laura Vicol prin care avertizorii de integritate vor fi descurajați să mai raporteze încălcările legii

Ce conțin drafturile privind legile securității naționale

Mai multe propuneri legislative care ar putea modifica activitatea instituțiilor secrete ale statului, adică SRI, SIE, SPP și STS, au fost publicate de g4media.ro. În esență, dacă drafturile legii securității naționale vor fi adoptate în forma apărută în presă, serviciile de informații vor avea puteri sporite, ofițerii SRI și SIE vor avea imunitate, iar șefii celor două servicii vor fi greu de demis.

Totodată, persoanele fizice și juridice vor trebui să acorde sprijin Serviciului Român de Informații și nu vor avea voie să vorbească despre ajutorul dat. Totuși, proiectul de lege nu prevede sancțiuni pentru cei care nu sprijină SRI.

De asemenea, potrivit propunerilor legislative, procurorii vor putea intra în sediile SRI pentru a efectua anchete doar cu aprobarea președintelui CSAT, care este președintele României, și numai cu informarea prealabilă a directorului SRI.

Alte prevederi din drafturile legii securității naționale sunt posibilitatea ca SRI să acționeze în afara granițelor, iar Serviciul de Informații Externe (SIE) să acționeze în interiorul României.

După dezbaterile din Coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR propunerile legislative vor ajunge în Guvern. După ce vor fi adoptate în Executiv, vor fi trimise în Parlament, unde vor fi analizate în comisia de specialitate.

Iohannis: Scurgerea draftului în presă, o eroare majoră

Întrebat săptămâna trecută despre acest subiect, președintele Klaus Iohannis a afirmat: „Dacă anumite abordări din primul draft nu sunt corecte, vor fi corectate” și a precizat că „nu-și dorește nimeni o restaurație a vechii securități”.

Șeful statului a atras atenția că știe cine a scurs în presă proiectele de legi, care erau nepublice. „Acesta nu este destinat publicului larg, este un prim draft care urmează să fie analizat de Guvern, de CSAT, pe urmă de Parlament. Cineva, și știm cine, a considerat că este bine acum să le dea pe surse. Este o eroare majoră”, a spus Iohannis.

Urmărește-ne pe Google News