Viața lui Edward Snowden, informatorul vânat de SUA
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
"Edward Snowden" ar fi putut foarte bine să fie numele unui erou american, ovaționat de popor, primit în grupurile elitiste din țară, aplaudat la scenă deschisă de președinți. În schimb, Snowden a intrat în istorie forțat, zguduind unele dintre cele mai puternice agenții ale SUA: NSA (Agenția de Securitate Națională) și CIA (Agenția Centrală de Informații).
Cuprins:
- Drumul lui Edward Snowden spre CIA și NSA, pavat cu bune intenții
- Adevărul despre NSA: programe de supraveghere și spionare a rețelelor de Internet
- Mii de documente clasificate NSA, date jurnaliștilor
- Ce presupunea programul de supraveghere PRISM
- Edward Snowden, unul dintre cei mai căutați oameni din lume
- Un incident de neuitat
- Ce s-a întâmplat după dezvăluire lui Edward Snowden
Născut pe 21 iunie 1983, în Elizabeth City, o localitate situată pe malul râului Pasquotank River, în Carolina de Nord, Edward Snowden a crescut într-o familie de angajați federali.
Bunicul din partea mamei lui a fost amiral în Garda de Coastă a Statelor Unite, care a devenit un oficial al FBI și a lucrat la Pentagon. Tatăl lui Snoweden a fost, de asemenea, un ofițer al Gărzii de Coastă, iar mama lui a fost funcționar la Curtea Districtului SUA pentru Districtul Maryland.
"Toată lumea din familia mea a lucrat pentru guvernul federal într-un fel sau altul. Mă așteptam să urmez aceeași cale", a declarat Edward, într-un interviu acordat Wired.com, în 2014, când numele său ajunsese cunoscut în întreaga lume.
Drumul lui Edward Snowden spre CIA și NSA, pavat cu bune intenții
Deși Snowden nu avea nicio diplomă universitară, el s-a înscris online la un master la Universitatea din Liverpool, Anglia. După atentatele din 11 septembrie 2001, Edward a decis să se înroleze în armată.
A fost atras de forțele speciale pentru că astfel avea șansa să învețe mai multe limbi străine. După ce a dat un test de aptitudine, el a fost admis. Dar cerințele fizice erau mult mai dificile. Snowden și-a rupt ambele picioare într-un accident, în timpul antrenamentului.
Ieșit din armată, Snowden s-a angajat ca paznic la Centrul pentru Studii Avansate ale Limbajului la Universitatea Maryland, o clădire administrată și folosită în secret de NSA, Agenția americană de Securitate Națională . De aici a primit și oferta de a lucra în cadrul serviciilor secrete, fiind trimis la o școală a CIA pentru specialiști în tehnologie.
După șase luni, în martie 2007, a ajuns în Geneva, unde CIA căuta informații despre industria bancară. El a fost repartizat în Misiunea SUA în cadrul Națiunilor Unite.
Acolo, la Geneva, Snowden a văzut pentru prima oară compromisurile morale pe care le făceau uneori agenții CIA, recunoscând că și el a făcut lucruri riscante, cu impact negativ asupra altor persoane.
Adevărul despre NSA: programe de supraveghere și spionare a rețelelor de Internet
A fost nevoie să trăiască mai mulți ani de deziluzie ca Snowden să decidă să plece de la CIA.
În 2010, el a trecut la NSA, acceptând să lucreze ca expert tehnic în Japonia cu Dell, un contractant major al agenției.
Dar dezamăgirea lui Edward avea să reapară și să se adâncească atunci când a văzut că NSA monitoriza apelurile, e-mailurile şi activitatea de pe internet a milioane de americani, obligând totodată rețelele şi alte companii (Google, Apple, Facebook ori Yahoo) să facă același lucru.
Programul se numea Prism şi era activ din anul 2008.
Mii de documente clasificate NSA, date jurnaliștilor
După trei ani de muncă pentru agenția americană, Edward Snowden a plecat în Hong Kong, cu mii de documente clasificate care arătau supravegherea în masă pe care o făceau autoritățile americane.
Le-a dat pe toate jurnaliștilor Glenn Greenwald, Laura Poitras și Ewen MacAskill, care au început să dea în vileag practicile NSA necunoscute publicului.
1,7 milioane de dosare ar fi fost copiate de Snowden
Directorul NSA, Keith Alexander, a estimat inițial că Snowden a copiat undeva între 50.000 și 200.000 de documente NSA. Estimările ulterioare furnizate de oficialii americani au fost de ordinul a 1,7 milioane.
În iulie 2014, The Washington Post a raportat un cache furnizat anterior de Snowden din operațiunile interne ale NSA constând în "aproximativ 160.000 de conversații prin e-mail și mesaje instantanee interceptate, unele dintre acestea având o lungime de sute de pagini și 7.900 de documente preluate din peste 11.000. conturi online".
Un raport al Agenției de Informații pentru Apărare din SUA, declasificat în iunie 2015, arată că Snowden a luat 900.000 de dosare ale Departamentului Apărării, mai multe decât cele descărcate de la NSA.
Ce presupunea programul de supraveghere PRISM
Programul numit Prism permitea analiștilor de la NSA să intercepteze comunicaţii online ale persoanelor străine care s-ar fi aflat, potrivit NSA, în străinătate.
Potrivit documentelor dezvăluite de către Snowden, Facebook, Google, Microsoft, Apple, AOL, Skype şi Yahoo! făceau parte din program.
Programul opera sub umbrela articolului 702 din legea care stabileşte cadrul activităţilor de spionaj ale Guvernului american în străinătate, adoptată în 2008.
"Programul s-a dovedit util în activitatea statului de combatere a terorismului, dar şi în alte domenii ale informaţiilor", au spus oficialii după dezvăluirile lui Edward.
O comisie independentă a stabilit că anumite aspecte ale programului prevăzut în baza articolul 702 împing programul la limita a ceea ce este rezonabil din punct de vedere constituțional. Snowden spune însă că limita a fost depășită cu mult.
"NSA are cea mai mare capacitate de supraveghere din istoria umană. Ce ar putea argumenta este că nu folosesc asta împotriva cetățenilor americani. Într-un fel asta este adevărat. Dar problema este că folosesc această capacitate să ne facă vulnerabili în fața lor", a spus Snowden într-un interviu acordat comedianului și prezentatorului TV John Oliver în 2015.
Întrebat de Oliver dacă NSA poate să vadă pozele nud pe care unii oameni le au în calculator, Snowden a răspuns că da.
Edward Snowden, unul dintre cei mai căutați oameni din lume
Pe 14 iunie 2013, procurorii federali ai Statelor Unite au depus o plângere penală împotriva lui Snowden, acuzându-l de furtul proprietății guvernamentale și de încălcarea Legii Spionajului din 1917 prin comunicarea neautorizată de informații care țin de apărare națională și comunicarea voită a informațiilor clasificate unor persoane neautorizate. Fiecare dintre cele trei acuzații are o pedeapsă maximă de zece ani.
Au urmat mai multe zile în care autoritățile americane au încercat să-l aresteze, însă fără rezultat.
Pe 23 iunie, Snowden a aterizat pe aeroportul Sheremetyevo din Moscova. Pe 1 august, după 39 de zile în care a fost blocat în zona de tranzit, Edward a părăsit aeroportul și i s-a acordat azil temporar în Rusia.
Un an mai târziu, după expirarea azilului său temporar, Snowden a primit un permis de rezidență de trei ani, care i-a permis să călătorească liber în Rusia, fără să i se acorde azil politic permanent. Acum, el are un permis valabil până în 2020.
Cu toate acestea, el a declarat zilele acestea că "i-ar plăcea mult" ca Franţa să-i acorde azil, potrivit unor fragmente dintr-un interviu acordat postului public de radio France Inter, informează AFP.
"Am cerut azil în Franţa în 2013, în timpul lui Francois Hollande. În mod evident, aş vrea mult ca domnul Macron să-mi acorde drept de azil", a spus Snowden, care a cerut protecţia în mai mult de 20 de ţări, printre care Franţa şi Germania, cerere respinsă dintr-un motiv sau altul.
Un incident de neuitat
În cursa pentru capturarea lui Snowden, autoritățile au ajuns să umilescă un președinte. Este vorba despre președintele Boliviei, Evo Morales, al cărui avion a fost forțat să aterizeze în Austria, după ce Franța, Spania și Italia au refuzat accesul avionului în spațiul lor aerian, presupunând că la bord s-ar fi aflat și „cârtița NSA”.
Ce s-a întâmplat după dezvăluire lui Edward Snowden
- În funcţie de sentimentele fiecăruia vizavi de securitatea naţională, acţiunile celor de la N.S.A. au fost ori necesare, ori neconstituţionale. Co-fondatorul Apple, Steve Wozniak, l-a numit pe Snowden erou. Secretarul de Stat John Kerry l-a numit trădător. Donald Trump l-a vrut executat.
- The Guardian și Washington Post au primit, în 2014, prestigiosul premiu Pulitzer, pentru că: "au dezvăluit masiva supraveghere făcută în secret de NSA și, prin reportaje consistente, au pornit o dezbatere între guvernământ și cetățeni pe tema securității și a datelor private".
- În 2014, Edward a devenit personajul central al unui documentar politic, "Citizenfour". Filmul-mărturie regizat de Laura Poitras a câștigat în 2015 premiul Oscar pentru cel mai bun documentar.
Un alt film despre viața lui Edward a fost făcut în anul 2016, de regizorul Oliver Stone.
- Legile în Statele Unite, dar și în alte țări ale lumii, au fost modificate altfel încât supravegherea populației să aibă un fundament legal.
- Snowden spune că după dezvăluiri "toată lumea știe acum că giganți precum Facebook, Google, "încearcă să influențeze nu doar societățile noastre, ci viețile personale, cumpărăturile pe care le facem, absolut tot, cu foarte multă atenție, cu o abordare extrem de personală".
- Simultan în 20 de țări, pe 18 septembrie 2019, va apărea cartea "Dosar permanent" a lui Edward Snowden. În România, partenerii sunt Editura Nemira și ziarul Libertatea.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
