Fenomenele meteorologice La Niña și El Niño vor deveni mai puternice până în 2030, din cauza încălzirii globale - studiu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fenomenul se va accelera până în 2030, cu zeci de ani mai devreme decât era inițial de așteptat, sugerează o nouă simulare științifică, potrivit The Guardian.
Cercetătorii au analizat 70 de ani de înregistrări ale temperaturii suprafeței apei în Oceanul Pacific pentru a proiecta schimbările în Oscilația El Niño-Sud (Enso) conform proiecțiilor actuale ale încălzirii globale.
Enso este cea mai semnificativă fluctuație a climei de la an la an pe planetă și un factor major al secetelor și inundațiilor extreme. Este determinată de diferențele de temperatură la suprafața mării în Oceanul Pacific, care oscilează între El Niño cald, La Niña rece și faze neutre.
În timpul unui fenomen La Niña, apa caldă de suprafață este împinsă spre Asia și nordul Australiei de alizeele puternice care bat spre vest, peste Oceanul Pacific.
Într-un El Niño, temperaturile de la suprafața apei din Oceanul Pacific central sau de est ecuatorial sunt mai calde decât media, iar alizeele slăbesc sau se inversează. Rezultatul este reducerea precipitațiilor peste India, Indonezia și nordul Australiei.
Cercetările anterioare au sugerat că variabilitatea evenimentelor Enso determinată de schimbările climatice nu va fi detectabilă până în 2070. „De fapt, vom începe să vedem aceste schimbări în următorul deceniu”, a spus coautorul studiului, dr. Agus Santoso, de la Universitatea New Soth Wales.
Analiza echipei a separat variațiile Enso în fenomenele din estul și centrul Oceanului Pacific și a constatat că vor fi detectabile cu aproximativ 40 de ani mai devreme decât sugereau proiecțiile anterioare, care nu au separat cele două regiuni.
Fenomenele puternice El Niño din estul Pacificului din 1982 și 1997 „au cauzat o perturbare substanțială a ecosistemelor marine”, au observat cercetătorii.
El Niño-urile intense din Pacificul de Est sunt, de asemenea, asociate cu inundații catastrofale în părți din Ecuador și Peru, dar nu apar în timpul evenimentelor din Pacificul central.
„Ar trebui să fim mai pregătiți pentru secete prelungite și inundații extreme în viitor”, a spus Santoso.
„Inundațiile sunt probabil mai distructive decât seceta în ceea ce privește infrastructura, dar seceta are un impact foarte mare în ceea ce privește agricultura – ambele fețe ale monedei vin cu pierderi economice substanțiale.”
Primul autor al studiului, publicat în revista Nature Communications, este Tao Geng de la Laboratorul Național Pilot pentru Științe și Tehnologie Marine din Qingdao, China.
