Elevi slabi care au facut istorie

Carol cel Mare, creditat de istorici cu infiintarea scolii, nu stia sa scrie, desi vorbea latina la fel de bine ca si limba sa materna, germana, ba se descurca si in limba greaca, in timp ce Napoleon, desi foarte bun la matematica, avea probleme mari cu ortografia.
Mari oameni ai istoriei nu erau elevi prea buni la invatatura, au tras concluzia niste respectati istorici, care au publicat articole pe acesata tema in ultima editie a revistei franceze „Historia”. Cine stie?, poate ca intentia acestor oameni de stiinta a fost de a-i linisti pe parinti, care se pregatesc pentru inceputul unui nou an scolar al progeniturilor lor, comenteaza cu umor cotidianul columbian „El Tiempo”.
Carol cel Mare era un elev „dotat, dar cu rezultate slabe”, se spune despre acesta. Nu ca nu ar fi incercat sa invete bine: isi punea „sub perna” foi de pergament pentru „a practica scrisul”, profitand de momentele de pauza, insa de obicei „se facea foarte tarziu si rezultatul a fost mediocru”, scria biograful si omul sau de incredere, Eginhard, in 826.
Napoleon nu vedea utilitatea limbii latine cand s-a inscris la o scoala din Franta, iar cea mai mare dorinta a sa era sa invete corect limba franceza, pentru a nu deveni obiectul batjocurii altor elevi. A reusit s-o faca, insa nu si in ceea ce priveste ortografia sa. Profesorii aproape ca nu reuseau sa-i citeasca lucrarile. Cu toate acestea, Napoleon era cel mai neobosit cititor din scoala si primul la matematica, desi in academia militara a avut faima de distrat.
Sfantul Augustin a fost taxat, ca elev, cu urmatoarele cuvinte: „Dotat, dar poate face mai mult”. Copil cu o inteligenta iesita din comun (a invatat sa citeasca de unul singur) si cu o memorie de calculator, Sfantul Augustin era elevul-minune tipic: tot timpul cu mintea in alta parte si detestand scoala. La scoala secundara a fost bun la toate materiile, mai putin la greaca.
„Curios, dar deloc stralucit”, scria profesorul lui Ludovic al XIV-lea care, orfan de tata la varsta de patru ani, a primit o solida pregatire morala si religioasa din partea mamei sale, ca si un bagaj intelectual serios din partea preceptorului. La 13 ani, viitorul Rege-Soare putea traduce Comentariile lui Cezar, insa nu era un elev din cale afara de silitor si nici unul deosebit de istet.
Nici Charles de Gaulle nu a fost un elev model: turbulent, neascultator, tiranic si insuportabil. Foarte dotat pentru limba franceza si istorie, dar deloc interesat de limba germana sau matematica. Insa lucrurile s-au schimbat la varsta de 15 ani, cand Charles de Gaulle s-a hotarat sa se prezinte la concursul de admitere la Scoala militara Saint-Cyr. Dintr-o data, foarte motivat, Charles de Gaulle a devenit primul din clasa la aproape toate materiile.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE