unde Mihail Erbasu era actionar majoritar. Dupa ce Mihail Erbasu s-a sinucis, aruncandu-se de la balconul vilei sale de la Snagov, unii dintre cunoscutii sai au avansat ideea ca Erbasu a recurs la acest gest extrem din cauza colapsului financiar in care se afla. Din datele furnizate investigatorilor de Oficiul National al Registrului Comertului a reiesit faptul ca familia Erbasu desfasura principalele activitati comerciale prin intermediul a cinci firme: SC Constructii Erbasu SA, SC Erbasu Expert Construct SA, SC Erbasu General Construct SA, SC Erbasu Total Construct SA si SC Erbasu Edil Construct SA. Din 2002, firmele familiei Erbasu au inregistrat o crestere a cifrei de afaceri, dar in acelasi timp profitul a scazut simtitor. La sfarsitul lunii mai, datoriile societatilor comerciale ale lui Mihail Erbasu se ridicau la 573,3 miliarde de lei. Se zvonise ca afaceristul luase si bani cu camata, lucru infirmat insa de presedintele ANC, Ionel Blanculescu. in acelasi timp, omul de afaceri avea de recuperat de la anumiti beneficiari 260 miliarde de lei.
Desi, conform calculelor hartiei, averea familiei Erbasu se ridica la valoarea de 307 miliarde de lei, aceasta suma este in realitate mult mai mica. "De fapt, averea este la 50% din nivelul datoriilor si 88% din aceasta a fost ipotecata si gajata", precizeaza ministrul Controlului. Ionel Blanculescu a declarat ca societatile familiei Erbasu au emis, de-a lungul ultimilor ani, sase cecuri si 219 bilete la ordin fara acoperire, valoarea acestora ridicandu-se la peste 134 miliarde de lei.
Presiunea datoriilor acumulate l-ar fi putut determina pe Mihail Erbasu sa se sinucida. El avea de achitat la banci pana la sfarsitul anului 110 miliarde de lei, iar la bugetul statului 99 miliarde de lei. Cu toate acestea, grupul de firme Erbasu are in derulare, pana in 2005, contracte in valoare de 26 milioane de euro.
Ministrul Ionel Blanculescu a mentionat ca "din punct de vedere al involutiei financiare, acest grup de firme se afla intr-o situatie asociata conceptului de faliment. Este clar ca din momentul in care nu-si mai acopera datoriile din active, o firma este falimentara". (Remus Vlad)
Parchetul poate ancheta o eventuala spalare de bani
In perioada 2003-2004, societatile lui Erbasu s-au aflat in situatii financiare deficitare datorita lipsei de lichiditati. Astfel, s-a apelat la surse de finantare de la actionari, in special de la Mihail Erbasu.
in decursul investigatiei, inspectorii au avut suspiciuni cu privire la unele sume de bani decat cele legale care au intrat in firmele lui Erbasu. Este vorba despre dividendele luate de Mihail Erbasu in decursul ultimilor doi ani.
Zecile de miliarde de lei se intorceau in societatile comerciale administrate de omul de afaceri bucurestean sub forma unor creditari.
Ministrul Ionel Blanculescu a precizat ca doar Parchetul poate verifica daca banii de pe dividende au fost folositi in alte scopuri, pentru achizitionarea de bunuri, masini sau case.