1.000 de miliarde(!) bagate in actiuni necotate, raportari false, cresteri fictive, nimic n-a determinat autoritatile sa ia masuri. Vinovatia Mariei Vlas nu mai trebuie demonstrata. Mecanismul pus la cale de ea, de stoarcere a buzunarelor a peste 300.000 de naivi, este, de fapt, destul de simplu. Ce ar mai avea de negociat cu autoritatile romane?
Autoritati cu care a lucrat, in multe cazuri, mana in mana, asigurandu-se de complicitatea sau macar de tacerea complice a unor oameni aflati la varful piramidei economico-politice. Vlas a platit tacerea gras acolo unde trebuia si a jonglat cu banii inexistenti, proveniti din cresteri artificiale. Concluzia raportului Comisiei parlamentare de ancheta in cazul FNI, constituita in anul 2000, arata clar ca, incepand din 1997 - intamplator (sau nu?) anul preluarii FNI de catre Ioana Maria Vlas - unitatile de fond au avut o crestere ca in povesti, care a variat intre 117% si 221%. Aceste cresteri fictive au fost descoperite prin compararea unitatilor de fond la sfarsitul perioadei raportate de SOV Invest la CNVM si cea constatata la control.
Activul net al FNI a fost redus cu 4.278 miliarde
Un raport al Finantelor arata ca activul net al FNI a fost redus cu 4.278,7 miliarde lei. Suma reprezinta exact paguba produsa prin platile efectuate drept "cresteri" ale valorii unitatilor de fond.
O alta gaura neagra la FNI, in afara cresterii fictive a valorii unitatii de fond, au constituit-o plasamentele FNI in actiuni necotate. Iata care era situatia acestora la data prabusirii Fondului:
Mercur SA - 15,8 miliarde de lei; Industrial Export SA - 41,35% din activul net al fondului, evaluat la 982 miliarde lei; Latina Plastics - 1 miliard de lei; BIR - 33,9 miliarde de lei; Mindbank - 4,7 miliarde lei; Hotel Bucuresti - 5,3 miliarde de lei; Registrul Roman al Actionarilor - 5,4 miliarde de lei; Cibela SRL - 10,6 miliarde de lei.
Atitudinea de atunci a autoritatilor statului in fata acestor evidente e dezarmanta. CNVM n-a "mirosit" nimic, ba chiar dadea certificate de buna purtare pentru Fondul National de Investitii. Banca Nationala, in frunte cu guvernatorul sau, nu vedea nici o problema in asocierea CEC - FNI. Inalti functionari din Finante semnau chiar in favoarea acestei asocieri care a atras sute de mii de oameni. Acum, nimeni nu vrea sa auda de Maria Vlas. Iar motivele de mai sus sunt suficiente pentru a va da seama de ce. Pentru ca odata demonstrata fara echivoc "asocierea" Vlas - stat, acestuia din urma i se vor cere banii pierduti de pagubitii FNI.