Interviu cu Eugen Tomac, președintele executiv al PMP: ”Este regretabil că în opoziție nu există o voință de fier, pentru a pune PSD-ul la zid”

• Domnule Eugen Tomac, aveți o figură bonomă și vorbiți molcom, dar sunteți un caracter bătăios. Proiectul dumneavoastră de suflet – unirea Basarabiei cu România – cât este realizabil?

”Unirea cu Republica Moldova nu este numai un proiect de suflet, ci și un obiectiv împletit cu dorința de a așeza lucrurile în matca lor firească. Fiind născut în Basarabia, mi-am dat seama că marea majoritate a populației de dincolo de Prut trăiește într-o continuă munciună. Mi s-a părut nedrept față de semenii mei să îi las abandonați, iar eu să mă refugiez la București, să mă prefac că nu înțeleg despre ce este vorba.

În ultimii ani, România a făcut progrese și faptul că acum vorbim de un milion de cetățeni ai României, dincolo de Prut, prin politicile pe care statul le-a promovat, cu anumită prudență, înseamnă că există o masă mare de oameni care își dorește această apropiere. Cea mai bună dovadă este această realitate cu privire la redobândirea cetățeniei.

România sprijină foarte mult Republica Moldova. Acest plan trebuie dublat cu foarte multă consistență, și aici mă refer la proiecte concrete, cum ar fi: deschiderea forței de muncă pentru cetățenii Republicii Moldova. Aceasta ar ajuta atât economia românească, cât și pe cetățenii de peste Prut. În momentul de față, România are carențe mari în ceea ce privește forța de muncă calificată. În Moldova, salariile sunt de 4-5 ori mai mici decât în România. (…) Avem nevoie de un instrument, pentru care să susținem Republica Moldova în acest proces de apropiere, pentru că el este ireversibil. Republica Moldova este un stat care are un PIB de 7 miliarde de dolari, din care în urmă cu trei ani de zile a dispărut din băncile moldovene aproximativ 1 miliard de dolari.

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

• În ce procente moldovenii și românii ar dori să fie împreună, în acest proces de unificare?

Chișinăul, cu un milion de locuitori, este al doilea oraș ca mărime, după București. El a fost condus trei mandate la rând de unionistul Dorin Chirtoacă. Eu am candidat în Republica Moldova, pentru a-i reprezenta pe cetățenii români de pese Prut în Parlamentul de la București, și am obținut 83 la sută din preferințele electoratului, mergând pe un mesaj precis unionist. Dar nu toți românii și nu toți moldovenii vor să fie unioniști. Societatea este scindată, pentru că există și foarte multă dezinformare. 85 % dintre moldoveni vorbesc limba română, dar 75% din media este în limba rusă. De aceea susțin că este nevoie de înființarea unui minister, care să aibă o agendă foarte clară, atât pe chestiuni economice, dar și pe chestiuni ce țin de susținerea presei și a programelor culturale și educaționale.(…) Clasa politică de la Chișinău s-a obișnuit, în cea mai mare parte, cu un limbaj duplicitar. Sunt foarte buni pro-europeni la Bruxelles, sunt extrem de înțelegători și deschiși cu Federația Rusă, cu care au un parteneriat, unii dintre ei sunt unioniști când vin la București, doar la București, pentru că la Chișinău au rețineri în a-și asuma identitatea românească.(…) Singura soluție pe viitor pentru Republica Moldova este unirea cu România.

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

• Sunteți un unionist convins, căutați consensul, dar în România consensul în acțiunile opoziției parlamentare nu există.

Noi nu avem nici un fel de acorduri parlamentare pentru a acționa unitar cu celelalte formațiuni de opoziție, dar când considerăm că puterea trebuie taxată, strângem rândurile, depunem moțiuni, fie ne apărăm colegii din opoziție. La ora actuală nu există o voință de fier, în a pune a pune PSD-ul la zid, pentru că nu este atât de puternic, pe cât vrea să lase impresia, iar indecizia unor lideri din opoziției, îi permite PSD-ului să facă lucruri care, într-o societate normală, ar fi taxate foarte dur.

• Ce desparte partidele de opoziție să fie împreună? Cumva, chiar propriii lideri?

E vorba de orgolii, de lipsa de comunicare, dorința de a fi un singur partid în față. PMP a exprimat deschidere către dialog. Când a fost reinvestit un nou guvern, după ce PSD și-a dat jos cabinetul,  noi am spus că susținem orice propunere din partea opoziției, alta decât cea a PSD-ului. Noi am venit cu propunerea proprie de prim ministru, după ce PNL a fost înaintea noastră la consultări, și nu a propus nici un nume. Așa am discutat atunci, cu președintele PNL, Ludovic Orban. Am crezut că este un moment foarte prielnic, pentru a trimite PSD-în opoziție. Colegii din USR au o serie de probleme interne, la PNL văd o stare de dezinteres în a taxa puterea, ori de câte ori este nevoie. Eu nu simt tot PNL-ul, într-un război total cu PSD-ul.

Recomandări

Klaus Iohannis poate desemna noul premier. Scenariul care poate evita intrarea suveraniștilor la guvernare

• Este justiția română condusă de un sistem paralel? Fostul președinte al României, Traian Băsescu, lider PMP, se luptă la baionetă cu sistemul judiciar din România, acuzându-l de la un capăt, la celălalt. Cum se poziționează PMP?

Este o abordare unitară, în privința poziției partidului. Nu cred că toți procurorii și judecătorii sunt parte a unei înțelegeri mai mult sau mai puțin vizibile. In sistem există foarte multi oameni onești, dar există și derapaje pe care le auzim din gura unor oameni ai sistemului. Cred că lucrurile trebuie corectate. (…) Președintele Traian Băsescu și-a câștigat această libertate de a spune ceea ce crede.

• Câte majorități aveți cu PSD-ul, în Consiliile Județene din țară?

Cred că avem atâtea cât și cu PNL-ul. Cu PSD-ul avem patru Consilii Județene unde am făcut majoritate cu PSD: Constanța, Timiș, Caraș și Maramureș. După alegerile locale, PMP și-a dorit să aibă un acord cu Partidul Național Liberal, pentru a forma împreună majorități, în țară. Nu am primit nici un răspuns de la PNL. De aceea, am lăsat la latitudinea fiecărei organizații să decidă cu cine poate încheia protocoale, astfel încât PMP să nu rămână în afara conducerii administrative ale județelor. Aceste majorități cu PSD reprezintă un compromis politic clar, în interesul cetățenilor și al partidului. Nu a fost în intenția noastră să intrăm în cârdășie cu PSD, pe plan local.

• Creșterea pe datorie pe care o înregistrează economia va avea un final. Unde se va opri ”performanța guvernamentală” a premierului Tudose?

Performanța nu există. Deși propaganda PSD funcționează foarte bine, s-au tăiat banii de la investiții. Anul ăsta nu au fost date în exploatare, nici măcar 10 kilometri de autostradă. Este al doilea an cu PSD la guvernare, și posturile în administrația publică sunt blocate. Supra-acciza pe motorină și benzină înseamnă un furt în buzunarele oamenilor. Mie îmi e teamă că după ce vor lua o serie de măsuri, guvernanții vor arunca țara în haos și o vor abandona.

• Dacă președintele Klaus Johannis va candida pentru al doilea mandat, PMP îl va susține?

Personal sunt nemulțumit de felul cum președintele Johannis a reușit, în ultimii trei ani, să își impună agenda. Nu este suficient să spunem că suntem doar îngrijorați de atacul la justiție al PSD-ului. Sunt reținut și față de faptul că pe direcția ce ține strict de atribuțiile președintelui, în relația cu Republica Moldova, România nu mai este atât de implicată. Nici la Bruxelles, nici la Chișinău. Nu poți da un cec în alb cuiva care nu își asumă și agenda ta. Vom analiza pe cine susținem în primul tur. Vom avea în mod sigur candidat la președinție.

Eugen Tomac, despre:

Liviu Dragnea: ”A dovedit cu prisosință că are calități de șmecheraș în politică”;

Ludovic Orban: ”Un politican cu aspirații mari, dar care nu a reușit să își mobilizeze partidul în jurul obiectivelor în care crede. Este o lipsă de decizie la nivelul întregii conduceri a partidului”.

ANALIZĂ Serbia are mai mulți kilometri de autostradă decât România, deși e de trei ori mai mică și de cinci ori mai săracă. Bulgaria are autostrăzi cât țara noastră, deși e de două ori mai mică și are un PIB cât București și Ilfov la un loc

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro