EXCLUSIV | Feţele neştiute ale scandalului Cathedral Plaza
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cea mai dură poziţie în acest scandal a emis-o, aproape de fiecare dată, arhiepiscopul Ioan Robu, şeful Bisericii Romano- Catolice. Nici mai mult, nici mai puţin, acesta insistă ca turnul de blocuri să fie pus la pământ.
În susţinerea dorinţei sale, monseniorul scoate la iveală decizii judecătoreşti (doar unele dintre zecile emise deja de judecători în speţe ce ţin de acelaşi subiect) care, în opinia şi interpretarea sa, obligă Primăria generală să demoleze clădirea.
La mijloc sunt banii
De cealaltă parte însă, avocaţii constructorului - Millennium Building Development, controlat de omul de afaceri Ioannis Papalekas - emit altă ipoteză. Aceea că nici o instanţă din România n-a dispus demolarea imediată a Cathedral Plaza, ci doar demararea procedurilor administrative necesare înainte ca aşa ceva să se întâmple şi care, între altele, lasă Municipalităţii chiar şi oportunitatea de a reautoriza construcţia.
“Clădirea n-a fost ridicată fără autorizaţie. Instanţa a decis că autorizaţia ar fi trebuit emisă de Consiliul General al Bucureştiului şi nu de Primăria Sectorului 1, lucru nemaiîntâlnit niciunde în materie. În aceste condiţii, nefiind reţinută o culpă a constructorului, clădirea poate fi oricând reautorizată şi introdusă în circuitul civil”, ne-au declarat juriştii.
Care este însă adevărul? Greu de spus, dacă citeşti separat ambele puncte de vedere. Cert este că la mijloc sunt banii. Pe de-o parte, vorbim despre 65 de milioane de euro reprezentând sumele pe care constructorul le-a investit deja în ridicarea clădirii, plus 12 milioane de euro cât ar fi câştigat dacă ar fi dat birourile în folosinţă, dar şi impozitele achitate deja în ultimii patru ani - 1,2 milioane de euro. În total, peste 77 de milioane de euro.
Ce a pierdut Arhiepiscopia
De cealaltă parte, Arhiepiscopia condusă de Ioan Robu ar fi putut încasa, dacă monseniorul nu şi-ar fi retras brusc acordul semnat iniţial cu constructorul, dreptul de folosinţă gratuită asupra unor spaţii generoase atât în interiorul clădirii, cât şi în afară. Vorbim despre birouri cu lifturi proprii, un spaţiu pentru expoziţii şi zece locuri de parcare. Totul, evaluat la cel puţin 6 milioane de euro.
Cuprins:
Cine va plăti la final
Dacă la o primă vedere, arhiepiscopul Robu nu pare să mai aibă nimic de pierdut ieşind din afacere, o gaură în buget n-ar suferi, pe termen lung, nici constructorul Papalekas. Asta pentru că, potrivit avocaţilor săi, în situaţia în care clădirea va fi totuşi demolată, acesta îşi va cere banii înapoi de la Primărie, în total peste 77,2 milioane de euro.
Colosala sumă n-ar fi însă singura care ar dispărea din banii bucureştenilor, ci şi alte 70 de milioane de euro, cât ar costa, conform unor expertize efectuate la cererea constructorului, desfiinţarea Cathedral Plaza.
