EXCLUSIV/ Mai mulți operatori de gaze din România nu și-au îndeplinit obligațiile
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mai mulți operatori de gaze din România nu și-au îndeplinit obligațiile prevăzute în contractele de concesiune, iar Ministerul Energiei nu și-a exercitat prerogativele, arată un raport al Curții de Conturi. Deși este vorba de un serviciu public, autoritățile nu pot face publice numele respectivelor companii, invocând clauzele de confidențialitate din contractele respective.
Cuprins:
Iată ce spune Curtea de Conturi cu privire la acest fapt în raportul pe anul 2016, ultimul disponibil:
”În cazul a patru contracte de concesiune, Ministerul Energiei nu a exercitat efectiv calitatea de autoritate concedentă pentru serviciul public de distribuție a gazelor naturale, în condițiile în care operatorii concesionari nu au respectat clauzele contractuale (în ceea ce privește garanțiile și asigurările stabilite, precum și efectuarea de controale privind stadiul de realizare al lucrărilor de investiții în sarcina concesionarului)”.
Statul s-a legat singur de mâini
Libertatea a cerut instituției numele celor patru companii și valoarea abaterilor, dar instituția a transmis că nu le poate face publice.
”În ceea ce priveşte întrebarea 2, facem precizarea că, în cuprinsul contractelor de concesiune a serviciului public de distribuţie gaze naturale există prevederi privind clauza de confidenţialitate, în care fiecare parte semnatară a contractului, ministerul şi concesionarul se angajează să nu transmită date, documente, informaţii din derularea acestuia, fără acordul scris al celeilalte părţi din contract Pe cale de consecinţă, fără acordul concesionarilor în cauză nu putem dezvălui date privind clauzele contractuale şi obligaţiile acestora privind investiţiile asumate prin semnarea acestor contracte. Mai mult, chiar şi în Sinteza Raportului pe 2016, publicat pe site-ul Curţii de Conturi, documentul invocat de solicitant, nu au fost publicate date privind identitatea societăţilor concesionare şi nici date privind valoarea investiţiilor cuprinse în contractele de concesiune, vizate de controlul echipei de audit”, spune Ministerul Energiei.
Instituția nu spune de ce nu a demarat obținerea acordului pentru prezentarea datelor și nici de ce astfel de clauze există, din moment ce serviciul prestat este public, dar publicul nu este informat cu privire la derularea sa.
Curtea de Conturi vrea extinderea controalelor
De cealaltă parte, Curtea de Conturi a recomandat extinderea verificărilor asupra ”contractelor de concesiune a serviciului public de distribuție a gazelor naturale derulate în anul 2016, a celor încetate, reziliate, precum și a celor nefinalizate, în vederea identificării și a altor cazuri de contracte în care nu s-au respectat clauzele stabilite prin contract, iar pentru cazurile identificate se va proceda, conform clauzelor contractuale stabilite, după caz, la stabilirea întinderii prejudiciului produs ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora în condițiile legii și virarea acestora pe destinațiile legale”.
Ministerul Energiei a depus contestație împotriva deciziei, dar aceasta a fost respinsă.
Au dispărut conductele de la E.ON
O altă problemă legată de sectorul gazier o constituie dispariția unor conducte și stații din patrimoniul fostei Distrigaz Nord, actuala Delgaz Grid, controlată de către grupul german E.ON.
Această problemă este semnalată de către Curtea de Conturi de foarte mulți ani, dar Ministerul Energiei face puține progrese cu privire la această problemă.
Instituția de control a semnalizat ”neclarificarea situației unor active, denumite «Active de bază», reprezentând rețele de distribuție și stații de reglare, înscrise în contractul de privatizare a SC Distrigaz Nord SA Târgu-Mureș”.
Triunghiul Bermudelor
Curtea de Conturi nu dă detalii despre conductele și stațiile dispărute, dar cu alte ocazii a arătat mai multe.
Raportul Curţii pe 2010 menţionează că, la privatizare, Distrigaz Nord avea 13.282 de kilometri de ţevi şi 2.342 de staţii de reglare. Doar că, la data de 30.06.2007, mai erau înregistrate în evidenţa societăţii „reţele de distribuţie în patrimoniu“ în lungime de 9.635 de kilometri, rezultând o diferenţă în minus de 3.647 de kilometri, adică o diminuare cu 37,85%.
În privinţa staţiilor de reglare, E.ON mai avea în acte doar 1.552 de bucăţi, faţă de 2.342 înaintea privatizării.
Ministerul Energiei susține că neclaritățile au fost generate de confuziile dintre ”patrimoniu” și ”proprietate”, în condițiile în care legislația din domeniu s-a schimbat des.
”Pe parcursul procesului de monitorizare a contractului de privatizare a SC Distrigaz Nord SA Târgu-Mureș au fost identificate neclarități în situația unor active, denumite «Active de bază», care conform explicațiilor societății ar putea fi generate de confuzia între noțiunea de patrimoniu și proprietate asupra acestora, generate de desele modificări ale legislației în domeniu. După cum a fost informată și Curtea de Conturi a României, Ministerul Energiei derulează acțiuni în vederea clarificării acestui subiect. Precizăm că, până în prezent, nu au fost constatate abateri privind obligațiile contractuale ale societății referitoare la aceste active”, arată ministerul.
Unde e ieftinirea?
În fine, o altă problemă sesizată de către Curtea de Conturi legat de gaze este o potențială reducere de 15% a tarifelor de distribuție, de care populația trebuia să beneficieze între momentul privatizării Distrigazurilor și anul 2008. Dacă Distrigaz Nord a ajuns la nemții de la E.ON, Distrigaz Sud a ajuns în curtea grupului francez ENGIE.
Curtea de Conturi a descoperit ”nefinalizarea efectuării demersurilor legale necesare clarificării de către părți a modului de îndeplinire a obligațiilor asumate prin clauza «Aspecte privind tarifele», din contractul pentru privatizarea SC Distrigaz Sud SA București și din contractul pentru privatizarea SC Distrigaz Nord SA Târgu-Mureș, privind aplicarea, pentru prima perioadă de reglementare, a unei reduceri de 15% asupra tarifului de distribuție a gazelor naturale stabilit de Autoritatea de Reglementare (abatere identificată în cazul ambelor contracte de privatizare)”.
Iată ce spune clauza respectivă din contractele de privatizare:
”Cumpărătorul se obligă să determine, în măsura permisă de Legea Aplicabilă ca Societatea să aplice pentru prima perioadă de reglementare (așa cum este definită de regulamentele Autorității de Reglementare), o reducere de 15% (cincisprezece procente) asupra tarifului de distribuție a gazelor naturale stabilit de Autoritatea de Reglementare. Reducerea de mai sus nu se va aplica costurilor preluate direct (așa cum sunt acestea definite de regulamentele Autorității de Reglementare)”.
Prima perioadă de reglementare a fost 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2008.
Ministerul Energiei susține că reducerea a fost deja implementată de către ANRE și că a informat deja Curtea de Conturi despre acest aspect.
”Această reducere a fost operată conform deciziei Președintelui ANRGN nr.312/2005 și aplicată conform contractului de privatizare pentru pentru prima perioadă de reglementare. În prezent, așa cum a fost informată periodic Curtea de Conturi a României, Ministerul Energiei derulează acțiuni în vederea clarificării abordărilor diferite referitoare la modul de îndeplinire a obligațiilor asumate prin contractele de privatizare, luând în considerare comunicările Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), singura autoritate care, conform legii, reglementează subiectul tarife”.
Gazele naturale s-au scumpit cu 8% începând cu luna ianuarie a acestui an, la care se adaugă încă o scumpire anunțată de către ANRE pentru românii din partea de sud a țării, abonați la ENGIE.
Citește și:
SUA amenință Siria cu noi lovituri în cazul unui alt atac chimic. Trump: “Armele sunt încărcate”
