De ce femeile rome nu au avut în Parlament, în cei 34 de ani de democrație, o reprezentantă care să le reprezinte interesele. „Nu sunt considerate resurse valoroase”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În cei 34 de ani de democrație românească, în Parlamentul României nu a existat o deputată sau senatoare care să își asume etnia romă. Indiferent de partidul politic, fie el de stânga sau de dreapta, în cele nouă legislaturi care s-au scurs în România, femeile rome nu au avut niciodată o reprezentantă politică. Libertatea a încercat să afle de ce există reticență în rândul partidelor mari din România de a pune pe un loc eligibil pentru scaunele din Parlament și o personalitate feminină de etnie romă.
Potrivit datelor publicate de INS, la ultimul recensământ au fost înregistrați 569.500 de romi, cu aproximativ 52.000 mai puțini decât la recensământul din 2011, însă aceste cifre au fost contestate de reprezentanții acestei minorități, care susțin că, în realitate, numărul cetățenilor români de etnie romă ar fi unul mai mare. „În mod neoficial, 1,5 milioane de romi trăiesc în România”, a explicat, pentru Libertatea, sociologul Gelu Duminică.
Minoritatea romă este a doua ca mărime din România, după cea maghiară, iar instituția Parlamentului ar trebui să reprezinte toată diversitatea din societatea românească.
Constituția României asigură câte un loc în Camera Deputaților pentru partidele și asociațiile culturale ale minorităților etnice, însă la fiecare ciclu electoral, Partida Romilor a trimis numai un bărbat în Parlament, niciodată o femeie. Reticența față de reprezentarea politică pentru femeile rome există inclusiv în rândul comunității lor, nu numai în principalele partide parlamentare. Atitudinile sociale au reprezentat o barieră în calea participării femeilor în politică, iar femeile din România au fost constant subreprezentate în poziții de autoritate. Cu atât mai mult dacă ele provin și din rândul minoritarilor etnici.
„În România nu există discurs politic care să integreze și tema rasismului”
Întrebată care sunt cauzele pentru care femeile rome nu au nicio formă de putere politică, Roxana Oprea, reprezentanta ONG-ului E-Romnja, a explicat că, în general, femeile din grupurile minoritare etnice sunt excluse din viața societății, de pe scena politică.
„Trăim în patriarhat unde puterea și controlul sunt deținute de bărbați. Configurația noastră ca societate este rasistă. E o boală grea pe care o ignorăm. În general, femeile se lovesc de multiple bariere. În cazul femeilor rome, barierele sunt însă și mai mari. În fete și femei rome nu se fac investiții. Fetele și femeile rome nu sunt considerate resurse valoroase. La nivel imaginar, colectiv, nu ieșim din paradigma femeii rome asistată social, dependentă de ajutoare sociale. Sau nu ieșim din imaginea stereotipală a femeii rome superfertile. În România nu există discurs politic care să integreze și tema rasismului. Ba din contră, există politicieni care hrănesc argumentele rasiste”, a explicat, pentru Libertatea, Roxana Oprea.
O argumentație asemănătoare o are și sociologul Gelu Duminică: „Marea întrebare este de ce romii sunt atât de subreprezentați pe listele partidelor politice. În momentul în care minoritatea este stigmatizată și frica de asumare a identității etnice este foarte mare, este logic că femeile rome, care sunt dublu discriminate, suferă de o subreprezentare politică și mai mare”.
Libertatea a invitat câte un parlamentar sau parlamentară din rândul a trei partide parlamentare din România, PSD, PNL și USR, să explice de ce pe listele lor de partid nu a existat niciodată o femeie care să își asume identitatea etnică. Toți cei trei parlamentari susțin la nivel declarativ că ar dori ca în Parlament să există și o femeie romă.
Dacă femeile rome ar vedea că una din rândurile lor ajunge în Parlament, cu siguranţă, şi dorinţa lor de implicare politico-civică ar creşte.
Libertatea: Credeți că un model politic feminin care să provină din rândul acestei minorități ar fi benefic pentru societatea românească?
Evident că da. Şi asta tocmai din perspectiva combaterii stigmatului şi a stereotipurilor etnice şi/sau de gen. Eu sunt optimistă că generaţiile care vin din urmă sunt mai puţin „virusate” de condiţionările etnice sau de gen şi că acest lucru va aduce mai multă diversitate şi o reechilibrare a balanţei de gen la nivelul societăţii româneşti. Nu neg nici oportunitatea unei soluţii intervenţioniste şi, aşa cum ştiţi, OFL susţine soluţia unor cote de gen.
- De ce credeți că după '90 nu a existat niciodată o deputată/senatoare în Parlamentul României care să își asume etnia romă?
- Există trei raţiuni majore. În primul rând, au fost puţine doamne care au intrat în Parlament şi acestea, în general, cel puţin până în urmă cu două-trei legislaturi, erau apropiate de liderii de partid. Aş atrage atenţia că, din rândul reprezentanţilor minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, toţi cei 17 deputaţi sunt domni. Lucru care s-a întâmplat şi în legislatura trecută.
Pe de altă parte, cred că este şi o chestiune culturală. România a făcut şi încă face eforturi pentru integrarea socială a romilor, dar, fără a ne ascunde după degete, există încă un curent puternic patriarhal în această comunitate. Cu siguranţă, trebuie schimbate mentalităţi nu doar în rândurile clasei politice, ci şi la un nivel mai profund. Din această perspectivă, este clar că şi baza de selecţie este destul de redusă.
În plus, trebuie să recunoaştem că nu este rezolvată problema stigmatului asociat etniei rome. Şi aici intervine atât rolul nostru ca decidenţi politici, cât şi al mass-media spre a educa publicul. Sunt optimistă că există un progres dacă ne uităm la societatea civilă acolo unde există ONG-uri care apără şi susţin cauza femeilor rome.
- Credeți că femeile rome din societatea românească ar avea nevoie de o reprezentantă în cel mai important corp legislativ din stat?
- Categoric, da. Din postura de preşedintă a Organizaţiei Femeilor Liberale, vă spun că puterea exemplului altor doamne contează foarte mult. Dacă femeile rome ar vedea că una din rândurile lor ajunge în Parlament, cu siguranţă, şi dorinţa lor de implicare politico-civică ar creşte. Important este să se spargă gheaţa şi, din acel moment, cred că lucrurile se vor simplifica.
Cu excepția PSD, niciun alt partid politic nu a pus un rom asumat pe liste eligibile.
Florin Manole (PSD), singurul deputat din rândul partidelor parlamentare care își asumă identitatea romă, susține că decalajele economice din rândul acestei minorități, competiția internă din partide și lipsa unor viziuni pe termen lung de selecție a cadrelor de partid reprezintă o parte din cauzele pentru care femeile rome sunt total nereprezentate politic.
- Care au fost cauzele pentru care nici Partida Romilor, nici celelalte partide parlamentare nu au pus niciodată pe un loc eligibil o femeie romă?
- Aș exclude din discuție în primă fază Partida Romilor. Înainte să discutăm despre femei rome, trebuie să discutăm despre romi și partide mainstream. Dacă ne uităm în ultimii 34 de ani, cu excepția PSD, niciun alt partid politic nu a pus un rom asumat pe liste eligibile. În PSD a fost Mădălin Voicu în trecut și eu în mandatul trecut, puțin în acest mandat și probabil voi fi și în mandatul viitor. Asta nu înseamnă neapărat bine pentru PSD, ci foarte rău pentru toate celelalte partide, inclusiv pentru partidele noi, cum este USR.
- În momentul în care ați fost pus pe liste, a fost luată în seamă în mod explicit nuanța că vă asumați etnia romă?
- Nu la modul acesta, eu din primul moment în care m-am înscris în Organizația de tineret a PSD am avut un discurs despre drepturile omului și romi. Nu a fost o noutate pentru nimeni cine sunt și despre ce vorbesc eu.
- În ceea ce privește femeile rome?
- Nu cunosc azi o femeie romă din PSD care își asumă identitatea etnică și face un discurs public din acest subiect, la orice nivel politic s-ar afla.
- Nu există femei rome care să facă pasul spre politică?
- Este o problemă majoră în toate partidele din România că nu există un sistem intern de promovare și sprijinire a unor cadre de partid sau resurse umane. Nu există o viziune de tipul noi avem câțiva romi, pe aceștia îi creștem politic să îi ducem în Parlament.
Ar fi foarte bine să avem și colege de etnie romă în Parlament.
- Ar fi bine să există o personalitate feminină de etnie romă în Parlament?
- Eu cred că ar fi foarte bine să avem și colege de etnie romă în Parlament. Ar trebui să avem mai multe femei în Parlament, pentru că asistăm la o scădere a numărului de femei față de mandatul anterior. Ce a fost bine în acest mandat a fost că am reușit să lucrăm cu femei parlamentare în cadrul unui grup de lucru care l-a organizat Centrul Filia. E nevoie de a avea niște voci suficient de puternice și multe care să lupte pentru soluții la problemele care există în societate și care ajung la rubrica și altele, adică ele nu sunt văzute de majoritatea actuală din Parlament.
Este nevoie de o femeie parlamentar care să cunoască problemele cu care se confruntă etnia romă. Este nevoie de o majoritate în Parlament care să înțeleagă aceste probleme și care să le și rezolve.
- La USR există posibilitatea ca o femeie romă să fie pusă pe lista eligibilă?
- Suntem la momentul la care societatea are nevoie în Parlament să vadă cât mai mulți oameni care lucrează, iar această competiție ar trebui înțeleasă de către partidele care propun listele astfel încât să se uite și la portofoliul de activități al acelor oameni. Cred că 9 iunie ne-a învățat că există spațiu pentru voci care să vorbească despre problemele actuale ale societății. Oamenii nu mai au încredere în Parlament pentru că li se pare că acolo nu se discută suficient despre problemele lor.
Propunerea USR în CNCD a fost Cătălina Olteanu, care își asumă etnia romă (nota redacției - După 19 ani de când a fost înființat, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării - CNCD - a avut pentru prima oară în componența lui o femeie romă). Cred că momentul actual este unul bun să existe voci care să vorbească despre problemele minorităților.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
demostene1 11.07.2024, 23:11
dar asa e, hai sa mai vina gelu duminica sa se victimizeze in loc sa lucreze la comunitatea lui sa aiba reguli si legi de secol 21. cum e aia? oricine e de vine mai putin eu. haha "Playing the victim (also known as victim playing, victim card, or self-victimization) is the fabrication or exaggeration of victimhood for a variety of reasons such as to justify abuse to others, to manipulate others, a coping strategy, attention seeking or diffusion of responsibility."
demostene1 11.07.2024, 23:13
ce face o femeie rroma in parlament? cam cat face si cel care reprezinta ucrainienii, adica nimic. de ce sa nu avem un loc pentru barbatii cu 8 degete un loc? sau un reprezentat pentru copiii unguri? sau pentru femeile ucrainieni. sunt forme fara fond care nu au sens. gelu duminica ar trebui sa lucreze la comunitatea lui sa vina ei in secolul 21 si dupa sa se astepte la respect.
Horea33 11.07.2024, 23:23
Non problema noastră! Etnicii respectivi trebuie să-și modifice viziunea asupra femeilor lor, nu noi! Când nu-și vor mai mărita fetele la 12 ani din convingere nu de frica legii, atunci poate că vor conștientiza că femeile au altă viziune, femeile pot fi bune gospodare, conducătoare, lidere de opinie etc. Mai e mult până departe!
Nic0lae 11.07.2024, 23:35
Au fost si sunt câteva membre ale parlamentului si guvernului de origine rromā însā aceastea îsi ascund cu grijā originile si poate din cauza aceasta se feresc cā dracu' de tāmâie sā abordeze orice subiect legat de cea mai numeroasā si problematicā etnie din România. Am scris bine : cel mai mare grup etnic din România , posibil peste 40-50 la sutā din populatie desi la ultimul recesāmânt doar 3-4 la sutā s-au declarat rromi. Dupā secole de discriminare ,neintegrare si delicventā nu e usor sā fi asociat cu rromii. Numārul de guvernanti rromi cred cā e peste 60 la sutā dintre parlamentari si membri ai guvernului, find apartinātori ai grupului respectiv: dupā mamā , dupā tatā nici nu mai conteazā, asta nu-i problema. Problema e cā dupā ce s-au ajuns uitā ce sunt si de unde si din ce se trag si se uitā cu scârbā la grosul rromilor amārâti si delicventi si n-ar misca un deget sā-i scoatā din rahat , sā-i educe , sā rupā cercul vicios al sārāciei, delicventei si discriminārii.
22cea 11.07.2024, 23:55
Pai parlamentarii n-ar avea si ei dreptul la un prumb fiert sau un ghicit in palma ?