Bucureștiul care se prăbușește. Zeci de clădiri istorice de pe străzile Berzei și Buzești arată ca după bombardament
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproape de Guvernul României și de clădirile de lux cu geamuri de sticlă și birouri moderne, Bucureștiul își schimbă radical fața. Nu în bine însă.
Cuprins:
Pătrundem pe un tărâm abandonat de timp, de lume, de aproape oricine. Pe străzile Buzești și Berzei, din centrul Capitalei, parcă a avut loc de curând un bombardament.
Zeci de clădiri cu o adevărată încărcătură istorică sunt distruse, geamurile - sparte, tencuiala și cărămida - căzute. Un adevărat pericol de prăbușire, dar și o veritabilă groapă de gunoi. În buricul Bucureștiului! Ferecate cu lanțuri groase și lacăte, clădirile pot cădea în orice moment.
„Stăm aici până cade totul”
Chiar și așa, în unele dintre aceste locuințe trăiesc oameni. „N-avem unde să ne ducem. Unde să dormim? În canalele de la gară, în parcuri, unde? N-avem unde să ne ducem, stăm aici până cade totul și după vedem unde Dumnezeu o să ajungem”, ne spune o doamnă trecută de 65 de ani. La poartă sunt și doi copii de maximum 7-8 ani. În picioarele goale, cu o pereche de pantaloni scurți mai mult rupți. Împing la un căruț roșu de Mega.
La doi pași de casa dărăpănată, la intersecția dintre Calea Griviței și str. Berzei, încă rezistă vremii o clădire cu adevărat istorică. Vorbim de o casă cu etaj ridicată de negustorul Dimitrie Petrescu, nimeni altul decât tatăl scriitorului Cezar Petrescu, fost ucenic la Casa Capșa, inaugurată în anul 1895, an în care și-a deschis la parterul ei magazinul de coloniale „La Vapor”.
Furnicarul din Bucureștiul interbelic
Conform paginii de Facebook „Bucureștiul de altădată”, în perioada interbelică, la 1 noiembrie 1937, apare aici unul dintre magazinele de stofe, pânzeturi, lenjerie, articole de galanterie, covoare, dar și perdele, „Popp&Bunescu”. În anii ’70-’80, la parterul clădirii era un magazin Alimentara, iar după 1990 - o circă financiară. Acum clădirea nu mai are geamuri, tocăria e dispărută și ea. Doar câțiva oameni ai străzii își mai fac veacul pe aici.
Pe vremuri, aici era un adevărat furnicar. Farmacia lui Georgescu, poreclit „Vână de iapă”, Casa Constantin Rădulescu în care, în anii ’70-’80, era Librăria I.L. Caragiale, dar și Cinematograful Feroviar.
„În spatele imobilului Constantin Rădulescu, pe strada Buzești, era Hotel Marna. Pe strada Buzești, lângă Hotel Marna, unde era Cinematograful Buzești, se găsea Grădina Cinema Teatru Volta-Buzești, unde se desfășurau spectacole de teatru și proiecții cinematografice. Aici au jucat în spectacole de teatru și de revistă Grigore Vasiliu-Birlic, N. Stroe, Vasile Vasilache și alții”, scrie într-o postare pe Facebook Georges Eneas, pasionat de istoria interbelică a Bucureștiului.
În capătul zonei, spre Victoriei, către Guvern, pe stânga și pe dreapta, investitorii imobiliari au dat lovitura. Aici au apărut câteva clădiri moderne, de sticlă, zgârie-nori, care înaintează spre clădirile vechi ce stau să cadă.
Primăria voia să facă exproprieri
La începutul anului 2021, Primăria Capitalei avea în plan să ajute proprietarii de clădiri istorice sau încadrate drept monument istoric cu finanţare pentru a le recondiţiona şi pregăteşte un program de exproprieri în cazul celor abandonate sau aflate în stare de degradare.
„Cele mai bune soluţii sunt aplicarea unui program de finanţare şi expropriere, în acest sens fiind depuse eforturi pentru a identifica fondurile necesare. Impozitele există, se aplică şi amenzi, dar acest sistem nu s-a dovedit a fi eficient până în prezent“, au spus oficialii Primăriei Capitalei, citați de Ziarul Financiar.
În luna noiembrie, Libertatea a scris și despre situația de pe bulevardul Gheorghe Magheru. Un adevărat focar de infecție, cu magazine și clădiri istorice abandonate, cu geamuri și uși vopsite, cu sute de afișe lipite, blocuri și locuri- simbol ale Bucureștiului de altădată, încadrate în clasa I de risc seismic.
