Gata sa latre, ca sa aiba bani pentru copii

„Bun administrator vila! Spal, calc, gatesc, paza, sofer, daca este nevoie latru prin curte. Rog seriozitate. P.S. Loialitate totala”. In fapt, in spatele cererii de munca se ascunde o tragedie, pe care ilfoveanul Ion H. o traieste de mult timp.
Din curiozitate am sunat la numarul de telefon. Un barbat cu o voce grava imi spune ca anuntul e foarte real si el e semnatarul. Imi declin calitatea de reporter si ii cer o intalnire pentru mai multe amanunte. Surprins, accepta cu conditia sa nu fie o gluma proasta. „Sunt satul de cate telefoane am primit ca sa latru”, mi-a spus barbatul de la capatul firului. Stabilim intalnirea.
Imediat cum intru in Buftea, Ion ma asteapta intr-o parcare. „Anuntul este foarte real si pe bune! Latru daca e nevoie! Fac orice sa gasesc un loc de munca. Sunt casnic si stiu sa fac de toate”, spune barbatul la 42 de ani, pe a carui fata se poate citi nevoia disperata de o solutie care sa-l scoata din saracie. In timp ce mergem spre o banca, telefonul lui Ion suna. Dupa ce recunoaste ca este autorul anuntului, o voce de femeie ii cere un ton de caine. Oftand, inchide. „Vedeti?! Lumea crede ca e o gluma. Eu chiar sper sa gasesc o slujba. Am un baiat la facultate si o fata in clasa a XII-a. Azi, am fost amarat rau cand baiatul s-a intors de la scoala ca nu l-au primit la examene ca nu si-a platit taxa. Fata nu poate face nici o meditatie pentru BAC ca nu avem bani. Cand ies din casa si vad ca la intretinere se duce tot salariul nevestei… Cand m-ati sunat eram la cineva si instalam o centrala termica de 70 de milioane si proprietarul imi spunea ca 3 milioane pentru montat in toata casa e mult. Fac de toate ca sa iasa un ban”. CV-ul lui Ion nu este stufos. Pe vremea comunismului a lucrat si in Liban, dupa ‘90 a fost gardian public. „Am pregatire de strungar si ospatar, dar stiu sa pun faianta, gresie si orice ca sa fie persoana multumita. Daca nu imi gasesc de lucru, o sa incep sa vand din casa. Singura mea grija e scoala copiilor acum. Sunt la fel de disperat ca aia care se urcau pe blocuri, dar nu am sa fac asta. Sunt la fel de constient ca daca intri in cadrul infractional nu mai ai cum sa iesi de acolo. Nu stiu cat am sa rezist psihic, cand copiii mei nu pot merge la scoala. Daca mi se ofera o slujba, oriunde, ma duc.” La despartire Ion ma roaga sa nu ii dau numarul de telefon in ziar de teama glumelor proaste. „Eu chiar astept o slujba”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE