În Grecia, trei partide de extremă-dreapta, cu „Spartanii” în frunte, intră în parlament - „vestea alarmantă” a alegerilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Partidul conservator al premierului Kyriakos Mitsotakis a câștigat lejer alegerile legislative din Grecia, dar una dintre marile vești de duminică este ascensiunea extremei drepte, care a adunat aproape 13% din voturi, urmând să fie reprezentată în legislativ de trei grupări diferite. Totul, pe fondul unei înfrângeri severe a partidelor de centru stânga, scriu publicația greacă Kathimerini și agenția Associated Press.
Cuprins:
Un partid politic puțin cunoscut, susținut de un fost deputat extremist încarcerat, a obținut duminică 12 mandate parlamentare în alegerile legislative din Grecia, un semnal de revenire politică pentru extrema dreaptă.
Partidul Spartanii, care a adunat 4,64% din voturi, a fost susținut de Ilias Kasidiaris, care în prezent ispășește 13 ani de închisoare pentru apartenență la o organizație criminală, în calitate de fost membru de frunte al Zorilor Aurii - un partid politic neonazist considerat vinovat pentru multiple atacuri violente pe străzi, împotriva activiștilor politici de stânga sau a migranților.
Dincolo de Spartanii, în parlamentul elen a intrat și partidul ultrareligios Niki, cu zece mandate și 3,69% din voturi. Partidul are o bază de susținere la periferia Bisericii Ortodoxe și a câștigat adepți datorită opoziției sale față de programul de vaccinare COVID-19 al guvernului, scrie Associated Press.
Partidul naționalist Soluția Greacă a revenit și el în parlament, cu 12 mandate și 4,44% din voturi, potrivit rezultatelor. Prin urmare, în noul legislativ de la Atena, cele trei partide extremiste totalizează aproape 13% din voturi.
Alegerile au fost câștigate de Noua Democrație, partidul conservator al lui Kyriakos Mitsotakis, cu 40,55%, acesta primind astfel de la alegători o majoritate clară pentru un al doilea mandat de prim-ministru.
Asta arată o debalansare puternică spre dreapta a scenei politice, au spus analiștii.
Marea învinsă a fost stânga elenă. Principalul partid de opoziție, Syriza, a adunat doar 17,84%, în vreme ce socialiștii (Pasok) au primit 11,85%.
Scorul principalelor partide de centru-stânga a avut de suferit și pentru că mulți alegători s-au îndreptat către Partidul Comunist - care a luat 7,69% din voturi - și către Calea spre Libertate, un mic partid al stângii naționaliste format de o fostă policitiană Syriza, Zoe Konstantopoulou.
Cine sunt Spartanii?
Partidul Spartanii a fost înființat în 2017, sub conducerea lui Vassilis Stigas, și a reușit să obțină 12 mandate parlamentare după doar trei săptămâni de campanie, care pare să fi ocolit atenția grecilor obișnuiți.
Spartanii mizează pe „patriotism, religie și familie”, iar discursul lor este vehement naționalist, împotriva migrației și a drepturilor comunității LGBT, printre altele. Acordul de la Prespa, prin care Grecia a rezolvat disputa de lungă durată privind numele Macedoniei de Nord este o altă țintă a criticilor Spartanilor.
Dar Stigas, fost membru al altor grupări extremiste, a mai candidat în trecut fără succes la diverse runde de alegeri.
Care a fost lucrul care a contribuit de data aceasta la succesul electoral, neașteptat pentru mulți? Anunțul lui Ilias Kasidiaris, politicianul încarcerat, care a spus că „va vota și va susține cu toată puterea sa partidul Spartanilor”, scrie publicația Kathimerini.
A recunoscut-o chiar Stigas. „Sprijinul lui Ilias Kasidiaris a fost combustibilul care ne-a dat impulsul de a obține rezultatul electoral de astăzi”, a declarat el, adăugând că partidul său exprimă idealurile elenismului.
Din închisoare, Kasidiaris a jubilat și el. „Am învins un inamic arogant. Acesta este un mare triumf pentru Grecia și pentru patria noastră”, a scris el pe Twitter.
Kasidiaris ar fi preferat inițial să candideze în persoană, din închisoare, alături de noul său partid Hellenes sau „Grecii”. Participarea partidului la alegeri a fost însă interzisă de o serie de amendamente adoptate de parlament, care au fost apoi susținute de Curtea Supremă de la Atena.
Stigas a spus că nu are nicio legătură directă cu Kasidiaris. Kathimerini scrie însă că relațiile dintre Spartani și fostul membru al Zori Aurii sunt mai mult decât apropiate și că unii oficiali ai partidului Grecii au candidat acum pentru Spartanii.
Șocul produs de partidul Zori Aurii
Forța regăsită a extremei drepte îi îngrijorează pe observatorii greci, care își amintesc de perioada de criză în care partidul lui Kasidiaris s-a bucurat de un sprijin puternic.
Sprijinul pentru Zorii Aurii și extrema dreaptă a crescut în timpul anilor traumatizanți ai crizei financiare din deceniul precedent. Partidul a intrat în legislativ în 2012 și a fost reprezentat în parlament timp de șapte ani și patru cicluri electorale.
Ideologia partidului punea accentul pe puritatea etnică și era puternic impregnată de retorica neonazistă, cu un manifest care promova în mod activ ura față de imigranți și minorități.
Kasidiaris și alți membri ai conducerii partidului au fost încarcerați în 2020 după ce au fost condamnați pentru apartenență la o organizație criminală din cauza legăturii lor sau a implicării directe în multiplele atacuri violente de stradă care au vizat migranți și activiști politici de stânga.
Una dintre victimele acestora a fost asasinarea în plină stradă a tânărului Pavlos Fyssas, un artist grec și militant antifascist.
Acțiunile Zori Aurii au trimis unde de șoc în societatea elenă.
Una dintre entitățile politice apărute ca urmare a declinului Zori Aurii, care în 2019 nu a mai intrat în parlament, a fost Soluția Greacă, un mic partid de extremă dreapta condus de un deputat de rang înalt și sceptic în materie de vaccinuri, Kyriakos Velopoulos.
În afară de Soluția Greacă, sondajele au arătat o creștere semnificativă a popularității partidului Hellenes sau „Grecii” - înainte ca acestuia să îi fie interzisă candidatura.
„Avem toate motivele să fim în alertă”
„După victoria lui Mitsotakis, acesta este al doilea cel mai semnificativ rezultat al alegerilor de astăzi și este locul în care trebuie să ne îndreptăm atenția în următorii ani”, a declarat pentru Associated Press Stella Ladi, politoloagă și profesoară asociată la Universitatea Queen Mary din Londra, cu referire la succesul extremei drepte.
„Trebuie să înțelegem de ce o țară care înclina în mod tradițional spre stânga a dat 35 de locuri extremei drepte și ce se poate face pentru a readuce alegătorii la centru fără a compromite gândirea de viitor și valorile liberale”, a adăugat ea.
În mod tradițional, extrema dreaptă din Grecia s-a oprit la un prag electoral de aproximativ 10%. În parlamentul național, vârful a fost atins de Zorii Aurii, care în timpul crizei a obținut 7,5% din voturi și a devenit al treilea partid ca mărime.
Acum, cu cele aproape 13% din voturi adunate, partidele extremiste transmit „un mesaj alarmant”, a observat Nikos Alivizatos, profesor la Universitatea din Atena, în paginile Kathimerini. Profesorul s-a declarat îngrijorat și de accederea în parlament a partidului Calea spre Libertate, populist, naționalist și eurosceptic.
Alivizatos s-a declarat convins că niciunul dintre aceste partide nu va influența în mod decisiv politica elenă pe termen lung. „Dacă vor îndrăzni să formeze batalioane de asalt, precum Zori Spartanii vor intra în conflict cu legea”, a spus el.
În publicația Neos Kosmos, a comunității elene din Australia, editorialistul Kostas Karamarkos, care a observat nu doar succesul extremei drepte, dar și marea înfrângere a partidelor de centru-stânga, s-a arătat ceva mai îngrijorat.
„Avem toate motivele să fim în alertă, în ceea ce privește direcția politică a Greciei, în viitorul apropiat. Mai ales în ceea ce privește problemele sociale, drepturile sociale și civice, imigrația și, eventual, afacerile externe”, a spus el.
„Tendința de trecere de la dreapta la extrema dreaptă, care există deja în alte țări din Europa de Vest, a devenit vizibilă din punct de vedere electoral și în Grecia, acum. Problema cu această țară este însă că nu se află în inima Europei, ci la periferia ei”, a concluzionat editorialistul.
vanilla_sky 26.06.2023, 18:47
Alti "jurnalisti" si "analisti" care nu vor sa intelega ce se întâmplă in Europa, desi este la mintea cocosului. Cat timp Europa pastreaza aceleasi politici relaxate in ceea ce priveste invazia musulmana (atat din Africa, cat si din Orientul Mijlociu si Asia), europenii vor merge tot mai mult catre extrema, in cazul asta cea dreapta care se opune migrației. Grecia sufera enorm din cauza migrantilor care "imbogatesc cultural" insulele din Sud, dar si orase de pe continent, in special Atena. Numarul futurilor, talhariilor, violurilor si crimelor a crescut exponential. Votul de duminica este doar o reactie a cetățenilor la acest fenomen. In ciuda propagandei de la Bruxelles, oamenii de rand au inteles ca diversitatea nu este o calitate, iar migratia nu este un avantaj.
vanilla_sky 26.06.2023, 19:35
Pe scurt, in comentariul moderat abuziv, spuneam ca sustinerea de care se bucura partidele de extrema dreapta din Europa este reactia populatiei la "binefacerile" imigratiei necontrolate. Actiune si reactiune, cauza si efect.