„O zi infernală”. Grevă masivă azi în Franța împotriva planului lui Macron de a crește vârsta de pensionare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Guvernul de la Paris se va confrunta azi cu o zi de greve și proteste care vor perturba transporturile și școlile din întreaga țară. Sindicatele, partidele de opoziție de stânga și extremă-dreapta și numeroși francezi nemulțumiți - potrivit sondajelor - vor încerca astfel să blocheze proiectul de reformă a pensiilor propus de președinte, scriu Le Monde, France 24 și BBC.
Cuprins:
Planul președintelui Emmanuel Macron de a crește vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani va fi contestat joi în stradă de sindicatele franceze, printr-o grevă masivă ce va afecta numeroase sectoare.
Autoritățile se așteaptă ca programul trenurilor intercity și al celor de navetiști să fie grav perturbate.
Numeroase școli și alte servicii publice vor fi închise. În jur de 70% dintre profesorii din învățământul primar, scrie France 24, vor intra în grevă, iar multe școli vor fi închise complet în cursul zilei, potrivit principalului sindicat al profesorilor.
Pe aeroportul Orly din Paris, unul din cinci zboruri a fost anulat. Iar la metroul din Paris, doar cele două linii fără mecanic vor funcționa normal.
În capitală și în alte orașe sunt programate, de asemenea, manifestații de amploare, iar izbucnirea unor violențe nu este exclusă, așa cum s-a întâmplat în mai multe rânduri.
Sindicatele speră la peste un milion de manifestanți în peste 200 de orașe din Franța, potrivit Le Monde. Presa a relatat că poliția s-a pregătit pentru 550.000 până la 750.000 de protestatari, dintre care 50.000 până la 80.000 în Paris.
Ministrul de interne, Gerald Darmanin, a declarat miercuri că 10.000 de polițiști și jandarmi vor fi în stare de alertă, mai mult de o treime dintre ei în capitală.
Ministrul transporturilor, Clement Beaune, a avertizat și el că va fi „o zi de joi infernală”, îndemnându-i pe toți cei care pot să lucreze de acasă.
Macron însă nu se va afla în Franța. El și nouă miniștri ai guvernului său vor participa la un summit franco-spaniol la Barcelona. Ministrul muncii, Olivier Dussopt, va rămâne totuși în țară.
Obstacolele lui Macron
Catalogată de guvern drept o măsură vitală pentru protejarea sistemului de pensii, reforma se dovedește a fi extrem de nepopulară în rândul publicului. Mai exact, aproximativ 68% dintre francezi sunt împotriva măsurilor, potrivit unui sondaj IFOP realizat săptămâna aceasta.
Toate sindicatele din țară - inclusiv așa-numitele sindicate „reformiste”, pe care guvernul spera să le câștige de partea sa - au condamnat măsura, la fel ca și opoziția de stânga și de extremă-dreapta din Adunarea Națională.
„Joi, zidurile palatului Élysée trebuie să tremure”, a declarat marți liderul Partidului Comunist, Fabien Roussel.
Deoarece partidul său Renaissance nu are majoritatea în parlament, președintele francez va fi nevoit să se bazeze pe sprijinul celor aproximativ 60 de deputați ai partidului conservator Republicanii.
În vreme ce în principiu sunt în favoarea reformei pensiilor, chiar și unii dintre conservatori au avertizat că ar putea vota împotrivă.
Starea de spirit din țară, greu de evaluat
Ținând cont de faptul că procesul legislativ va dura mai multe săptămâni, Macron se va confrunta cel mai probabil cu o campanie continuă de opoziție și cu alte zile de grevă.
Pentru guvern, cel mai negru scenariu ar fi acela în care țara ar fi blocată de grevele continue din transporturi, spitale și depozitele de combustibil.
Analiștii politici au subliniat că, cel puțin deocamdată, starea de spirit a țării este greu de măsurat, astfel că e greu de prezis dacă amploarea opoziției l-ar putea forța pe Macron să facă pasul înapoi.
Dacă acest lucru se va întâmpla totuși, acesta ar putea fi sfârșitul oricăror reforme serioase în acest al doilea mandat al său, scrie BBC.
Pe de o parte, inflația și criza energetică au neliniștit mulți oameni. O repetare a mișcării „vestelor galbene” nu este exclusă. Pe de altă parte, sondajele au identificat, de asemenea, un sentiment de resemnare în rândul multor cetățeni, care nu se mai identifică cu mișcările sociale „de modă veche”, cum ar fi cele ale sindicatelor.
Președintele Macron a mai încercat o dată să demareze reforma, dar a fost nevoit să renunțe, în momentul în care a izbucnit pandemia de COVID. Noul plan a făcut parte din manifestul său electoral cu care a candidat pentru realegere - și a câștigat - anul trecut.
Ce presupune reforma pensiilor
Proiectul de reformă propus de guvern vizează creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani până în 2030 - deci cu trei luni pe an. Inițial, Macron ar fi vrut ca vârsta să crească la 65 de ani.
În plus, începând din 2027, francezii trebuie să fi lucrat cel puțin 43 de ani pentru a obține o pensie completă.
Prim-ministrul Élisabeth Borne a invocat principiul „solidarității între generații” pentru a justifica decizia de a-i face pe oameni să lucreze mai mult timp.
Guvernul susține că francezii trăiesc mai mult decât înainte și, prin urmare, trebuie să muncească mai mult pentru ca sistemul de pensii să fie sustenabil din punct de vedere financiar.
Guvernul avertizează practic că sistemul se îndreaptă spre un dezastru, deoarece raportul dintre cei care muncesc și cei care se pensionează scade rapid. Concret, spun autoritățile, de la patru lucrători la fiecare pensionar în urmă cu 50 de ani, raportul a scăzut la aproximativ 1,7 angajați la fiecare pensionar în prezent și va scădea și mai mult în anii următori.
Oficialii au mai arătat că aproape toate celelalte țări europene au luat măsuri pentru a crește vârsta oficială de pensionare, Italia și Germania, de exemplu, ajungând la 67 de ani, iar Spania la 65 de ani. În Regatul Unit, vârsta de pensionare este în prezent de 66 de ani.
Pentru a atenua efectele reformei, guvernul a propus căi mai simple de pensionare anticipată pentru persoanele care au locuri de muncă periculoase sau solicitante din punct de vedere fizic. De asemenea, proiectul propune o pensie minimă garantată mai mare.
„Patru francezi din 10, cei mai fragili, cei cu cele mai modeste mijloace, cei care au meserii grele, vor putea ieși la pensie înainte de 64 de ani”, a declarat Élisabeth Borne în Parlament.
Cei care au început să lucreze înainte de vârsta de 20 de ani vor putea beneficia de pensionare anticipată. De asemenea, anumite categorii specifice de lucrători, cum ar fi ofițerii de poliție și pompierii, vor putea să se pensioneze mai devreme.
Însă vârsta minimă de pensionare se aplică persoanelor care au lucrat suficient de mulți ani pentru a se califica.
Cei care nu îndeplinesc condițiile, cum ar fi femeile care își întrerup cariera pentru a-și crește copiii și persoanele care au făcut studii mai lungi și și-au început cariera târziu, trebuie să lucreze până la 67 de ani pentru a se pensiona fără penalizări, scrie Le Monde.
Ce spun criticii reformei
Opoziția susține, în schimb, că sistemul de pensii nu este în prezent deficitar, astfel că nu există nicio urgență de a acționa, așa cum susține guvernul.
Criticii reformei mai subliniază că autoritățile ar putea adopta măsuri alternative pentru evitarea creșterii vârstei de pensionare, cum ar fi reducerea pensiilor pentru cei mai înstăriți.
Partidele de opoziție susțin, de asemenea, că cei mai afectați de reformă vor fi francezii săraci. Aceștia sunt cei care, în general, încep să muncească mai devreme în viață, astfel încât, în mod normal, ei și-au câștigat dreptul la o pensie completă până la vârsta de 62 de ani.
Acum, ei vor trebui să muncească doi ani în plus fără niciun beneficiu suplimentar, spun criticii reformei.
Aceasta este cea de-a șaptea reformă a pensiilor din Franța de când președintele François Mitterrand a redus vârsta de pensionare la 60 de ani în 1982, scrie BBC.
Fiecare încercare ulterioară de a inversa această schimbare a generat o opoziție masivă în stradă, deși, în cele mai multe cazuri, reforma a fost în cele din urmă aprobată.
De exemplu, în 2010, Nicolas Sarkozy a majorat vârsta de pensionare la 62 de ani, în ciuda protestelor care au avut loc timp de săptămâni întregi.
