Grota cu branza „puturoasa”

„Nasal”, branza romaneasca a carei cerere depaseste oferta, cunoscuta si ca „branza rosie”, este o branza pe care un necunoscator ar arunca-o zeci de metri, crezand ca este stricata. Ea are un miros neobisnuit, insa gustul delicios este „rasplata” indurarii mirosului.
Batranii spun ca pe vremea ocupatiei maghiare, ciobanii primeau din partea grofilor doar putina mancare si haine, fara a putea face un ban in plus. Ciobanii n-au avut incotro si doseau din branza. Ei o ascundeau in grotele din jurul satului Nasal, nu putine la numar. Badea Lica, „a lui Gelu de pe deal”, din satul Taga (Cluj), ne-a spus ca odata un cioban a uitat in care vagauna a ascuns casul. Nu l-au gasit decat dupa o luna, urat mirositor si rosu la culoare. Cu totii s-au minunat cand au descoperit ca branza are un gust bun, de care nu te mai saturi, spune octogenarul. La scurt timp, i-a prins groful, dar nu i-a pedepsit, ci i-a pus sa sape in deal ca sa incapa toata branza ce o produceau.
Ana Cazan, director tehnic la Napolact, spune ca dintre toate produsele lactate cel mai greu se produc branzeturile fermentate. „Nasal este o branza fermentata cu ajutorul microorganismelor. Inainte de a fi pusa in grota, la discretia bacteriilor rosului responsabile de aroma, consistenta si de culoarea rosie ce definitiveaza fermentatia dinspre exterior spre interior, noi introducem culturi selectionate de bacterii care ajuta la fermentarea interioara”, spune directoarea.
Omul care stie totul despre branza mirositoare romaneasca este Vasile Buzan (54 de ani). Acesta a fost singurul sau loc de munca. In tinerete, fabrica ii era si casa. S-a insurat cu o laboranta, iar copiii au fost conceputi tot aici. „Cand nu sunt la serviciu nu ma simt bine. La fel e si sotia”, isi incepe Buzan povestea. „Noi suntem aici ca sub juramant. Retetele sunt sfinte, iar fermentarea branzei este tot ce conteaza.
Daca vreun hot vrea sa ne fure branza, chiar daca ar trece de dulai si gardieni si ar intra in grota, n-ar mai putea iesi. Usile de piatra se blocheaza cand este depistata miscare in interiorul grotei. Numai eu sau sotia i-am putea lasa sa iasa”, ne-a spus acesta.
Sef al fabricii, Buzan este cel care se ocupa de intregul proces tehnologic de producere a branzei de ani buni. „La fiecare bucata de branza ma uit zilnic. Le intorc de pe o parte pe alta, apoi le ingrijim cum numai noi stim. Dupa 30 de zile, branza iese asa moale, mirositoare si gustoasa datorita bacteriilor. Fiind o delicatesa, se asociaza de minune cu delicatese: sampanie, coniac, tuica batrana, vinuri alese, legume si fructe”, ne-a mai spus acesta.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE