Grup de speologi la un pas de a fi blocaţi în cea mai adâncă peşteră din România

Deocamdată nu este deschisă turiştilor, accesul fiind permis numai cercetătorilor şi speologilor. Autorităţile din Bistriţa-Năsăud au început să investească în modernizarea acesteia şi vor să o deschidă publicului larg însă deocamdată aceasta reprezintă un real pericol pentru viaţa oamenilor. În urmă cu două zile un grup de cercetători ştiinţifici a fost la un pas de a fi prinşi sub 100 de tone de bolovani care s-au desprins din tavanul peşterii. Prăbuşirea a avut loc aproape de intrarea în peşteră şi din fericiri nimeni nu a fost rănit. „ Nu au fost afectate grav echipările aflate în subteran, înregistrându-se câteva avarii minore la una dintre scările de acces în interiorul peşterii. Impactul prăbuşirii blocurilor de piatră a fost uriaş, galeria respectivă modificându-şi aproape complet forma” explică custodele peşterii, Crin Triandafil Theodorescu.
„Grupul de speologi care s-a aflat foarte aproape de momentul prăbuşirii tavanului a fost compus din cercetători ştiinţifici de la Institutul de Speologie Emil Racoviţă din Bucureşti, sub conducerea custodelui, având ca obiective măsurători de climatologie şi hidrologie, în vederea realizării proiectului „Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare. După depăşirea conului de prăbuşiri s-a continuat activitatea speologică programată, care a durat nouă ore în subteran şi patru ore în suprateranul peşterii”, derulat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud” mai explică custodele.
Speologii susţin că aceste prăbuşiri se datorează unui fenomen care se manifestă în special primăvara, numit gelifracţionare şi că nu au mai fost consemnate în literatura de specialitate prăbuşiri de asemenea anvergură, ele producându-se la distanţe de sute sau mii de ani iar probabilitatea ca acest fenomen să fie surprins direct este foarte redusă pentru un speolog.
Din motive de siguranţă s-a decis suspendarea pentru o perioadă nedeterminată a oricăror activităţi în subteranul peşterii.
Peştera ascunde câteva minunăţii rare sau chiar unice, printre care depozitul fosilifer din Sala Oaselor de Urs, mirabilitul din Sala de Mese, oulofolitele din Galeria Gipsului şi Bilele de Tăuşoare despre care se spune că sunt unice pe plan mondial. Deşi a fost descoperită târziu, peştera generează legende: oamenii locului cred că peştera ascunde zâne şi comori.
 
 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro