„Guvernul Viktor Orban vrea ca presa să fie o pisică ce stă în poală”. Interviu cu redactorul-șef adjunct al ultimului radio independent maghiar, lăsat acum fără licență

Duminică la miezul nopții, ultimul post de radio independent din Ungaria, Klubrádió, a rămas fără licență de emisie, o lovitură pe care jurnaliștii și comentatorii din țară – și nu numai – o pun pe seama războiului declanșat de guvernul Viktor Orban împotriva presei libere.

Decizia inițială de revocare a licenței a fost luată în septembrie, de Consiliul Media, o instituție formată din oameni numiți de putere, pe baza a ceea ce postul de radio descrie drept două infracțiuni minore – inclusiv întârzierea în trimiterea de rapoarte către autoritatea de reglementare sau difuzarea de prea puțină muzică maghiară pe post.

Apoi, această decizie a fost confirmată de un tribunal, astfel că de duminică, Klubrádió mai emite doar pe internet.

Efectul a fost vizibil imediat în audiența postului.

„Într-o zi normală aveam în jur de 170.000-180.000 de ascultători, iar azi dimineață, vârful a fost de 20.000. Nu e un rezultat prost, dar, evident, sunt mai puțini oameni decât de obicei”, explică redactorul-șef adjunct al
Klubrádió, Mihály Hardy, într-o discuție cu Libertatea.

Revocarea licenței, crede jurnalistul, nu are legătură cu argumentele juridice evocate de Consiliul Media.

Cred că motivul e simplu de explicat. Dacă ne uităm la calendarul electoral, în primăvara anului viitor avem alegeri parlamentare, iar guvernul a început să aibă emoții, deoarece coaliția partidelor de opoziție, care se formează acum, este la fel de populară sau chiar mai populară decât executivul. Orice șansă de a reduce o voce independentă la tăcere, cred ei, ajută guvernul să fie mai puternic.

Redactorul-șef adjunct al Klubrádió, Mihály Hardy:

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Zoltan Kovacs, un purtător de cuvânt al guvernului, a negat acuzațiile de amestec politic, spunând că „guvernul nu are nici dreptul, nici dorința, nici posibilitatea de a interfera cu disputele legale dintre actorii de pe piața privată, autoritatea media și tribunale”.

Situația presei din Ungaria

Vestea revocării licenței Klubrádió s-a răspândit rapid în Europa, Institutul Internațional de Presă (IPI) a tras un semnal de alarmă, iar Comisia Europeană a cerut guvernului de la Budapesta să ia măsuri urgente pentru a permite funcționarea postului.

Dar problema presei din Ungaria este deja una veche. Reporteri fără frontiere plasează Ungaria pe locul 89 în Indexul Libertății Presei. Unul dintre motive: cea mai mare parte a pieței media este controlată de guvern sau de oameni de afaceri apropiați de partidul aflat la guvernare, așa cum a explicat anul trecut pentru Libertatea o expertă media de la Budapesta.

Cel mai recent scandal a avut loc în vara lui 2020, când cel mai mare site independent de știri, Index.hu, a intrat și el în portofoliul forțelor pro-guvernamentale.

Postul de radio a mai avut probleme cu reînnoirea licenței acum zece ani. Apoi, între 2010 și 2011, a pierdut cea mai mare parte a veniturilor din publicitate, după ce companiile de stat și cele ale oamenilor de afaceri apropiați de guvern și-au retras publicitatea din presa independentă sau critică.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

„De atunci, în zece ani, am primit 4,1 milioane de euro de la ascultători, în semn de sprijin. Acum, 90% din costurile de operare sunt acoperite de audiență”, spune Mihály Hardy.

El crede că poziția pe care o ocupă Ungaria în clasamentul libertății presei nu este întâmplătoare.

„Când premierul a venit în 2010 pentru a doua oară la putere, și-a stabilit o serie de priorități, pentru a institui controlul guvernului în zone precum piața telecomunicațiilor, sectorul bancar, cel energetic și media.

Acum 3-4 ani, un nou conglomerat a fost creat în Ungaria, unde toate media pro-guvernamentale sunt concentrate. Sunt 470 de instituții media – de la televiziuni naționale la locale, posturi de radio, cotidiene naționale, toate ziarele regionale, site-uri, reviste, săptămânale unde doar propaganda guvernului este disponibilă. Cred că acoperă în jur de 90% din piață”, spune jurnalistul.

În acest moment, explică el, mai există doar o televiziune comercială independentă – RTL, un cotidian național cu un tiraj de 20.000 de exemplare și câteva săptămânale.

„După cucerirea Index, un nou website a fost creat – Telex, independent. Index a devenit încet un site controlat de guvern. Nu a rămas foarte mult din presa liberă”, conchide Mihály Hardy.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

„Bineînțeles” că suntem într-un conflict cu guvernul

Redactorul-șef adjunct al Klubrádió subliniază că postul de radio nu intenționează să provoace pe nimeni. „Pur și simplu oferim un program normal radio, care, în treacăt fie spus, este foarte popular”, afirmă el.

„Suntem un post de radio de știri, de talkshow și cultural. Avem un program de știri puternic. Avem programe pe teme care de obicei nu sunt acoperite de radioul public, chestiuni legate de gen, imigrație, politică externă, egalitatea de drepturi a femeilor, protecția mediului, dar și teatru radio, jazz, muzică contemporană maghiară”, explică jurnalistul.

El spune că guvernul îi cataloghează pe jurnaliștii postului de radio drept liberali de stânga.

„Sunt de acord cu eticheta de liberali, dar nu din punct de vedere politic. Noi oferim o voce tuturor opiniilor, ideologiilor și lăsăm audiența să decidă ce e corect și ce nu. Nu susținem vreo mișcare politică sau ideologie, doar le oferim o voce. Este important ca audiența să aibă acces la toate opiniile”, explică Mihály Hardy.

Dar este Klubrádió într-un conflict cu guvernul?

„Bineînțeles”, spune redactorul-șef al postului.

Suntem într-un conflict cu guvernul din cauza felului în care noi înțelegem rolul presei. Noi credem că trebuie să criticăm, în special guvernul, că acesta trebuie ținut sub control. Iar guvernul consideră că presa este o portavoce care spune doar lucrurile pe care el vrea să le spună, o pisică ce stă în poală.

Redactorul-șef adjunct al Klubrádió, Mihály Hardy:

„Noi vedem rolul nostru ca o presă normală, care trebuie să fie critică, dar lor nu le place critica. Nu e nicio surpriză că Viktor Orban apare foarte rar în fața presei și nimeni nu are curaj să îi adreseze întrebări dure”, adaugă Mihály Hardy.

„Doar ungurii pot aduce libertatea în Ungaria”

Comisia Europeană a cerut Ungariei zilele trecute să „ia măsuri urgente” pentru a permite postului Klubrádió să emită în continuare. Executivul comunitar a mai subliniat că Ungaria ar trebui să respecte libertatea de expresie și să onoreze principiul proporționalității.

Mesajul vine într-un moment în care Comisia Europeană a declanșat o procedură legală împotriva Ungariei, pe care o acuză de încălcarea statului de drept. Ungaria nu este singura în această situație, Polonia, o altă țintă a criticilor UE, îi împărtășește metodele, spun comentatorii.

De altfel, acum o săptămână, presa independentă din Polonia și-a suspendat activitatea, în semn de protest față de un nou impozit pe veniturile din publicitate propus de guvern.

Jurnalistul crede că UE ar avea mai multe pârghii pentru a presa Budapesta, dar admite, în același timp, că ungurii sunt cei care trebuie să schimbe lucrurile în țară.

„UE are încă multe posibilități de a influența guvernul să meargă în direcția potrivită, dar ezită și este foarte lentă în reacții. Există toate aceste proceduri privind statul de drept împotriva Ungariei și nimic nu s-a întâmplat.

E adevărat și că nimeni nu poate aduce libertatea în Ungaria, decât ungurii. Nu putem aștepta de la UE să decidă în locul nostru. Sau ca germanii sau olandezii sau francezii să obțină libertate pentru unguri”, crede jurnalistul.

„Dar democrația”, explică el, „este foarte tânără în Ungaria, are doar 30 de ani”.

În România, spre exemplu, oamenii au ieșit în stradă și au luptat cu regimul. În Ungaria, URSS s-a prăbușit, trupele rusești au plecat acasă și dintr-odată, ungurii s-au trezit liberi. Nu au luptat pentru ea. A fost o mare diferență, explică Mihály Hardy.

Redactorul-șef adjunct al Klubrádió, Mihály Hardy:

Deocamdată, Klubrádió va continua să emită pe internet și să atace decizia tribunalului la Curtea Supremă.

„Vom continua lupta legală, în instanță și dacă e nevoie vom merge la Curtea de Justiție a UE, deoarece trebuie să luptăm pentru libertatea de exprimare și pentru interesul ascultătorilor noștri”, spune Mihály Hardy.

Urmărește-ne pe Google News